5 minute de citit

Cum şi-a transformat Ioan Bălteanu stupina în fermă de elită?

Cu o experienţă de peste 3 decenii în apicultură, ieşeanul Ioan Vlad Bălteanu a deprins aproape toate tainele stupăritului şi ale producerii de mătci. În ferma sa apicolă creşte aproximativ 250 familii de albine, iar din anul 2020 deţine două puncte de lucru, la Moşna şi la Grozeşti, judeţul Iaşi.

 

STUPINĂ DE ELITĂ CERTIFICATĂ

 

Anul trecut, din cauza secetei şi a pandemiei, a avut parte de noi şi dificile provocări în stupină, dar a reuşit să le depăşească. Mai mult decât atât, a primit confirmarea oficială a nivelului înalt de performanţă atins în activitatea sa de creştere şi ameliorare a albinelor. Prin Autorizaţia nr 4/18.09.2020, emisă de Agenţia Naţională pentru Zootehnie, i s-a conferit statutul de fermă de elită şi de multiplicare. ”Am primit marea bucurie a confirmării oficiale a faptului că stupina noastră îndeplineşte criteriile pentru a fi înscrisă în lista scurtă a fermelor apicole de elită şi de multiplicare din România, respectiv stupine producătoare de material biologic selecţionat cu respectarea criteriilor de autorizare”, menţiona Ioan Vlad Bălteanu.

ioan vlad balteanu colaj_b 

 

4 CONDIŢII PENTRU AUTORIZARE

 

Potrivit normelor legale, între criteriile de îndeplinit se numără:

  1. Efectiv minim de albine de 150 de familii, înscrise în registrul agricol şi identificate;
  2. Autorizaţia sanitară veterinară din care să reiasă faptul că albinele sunt indemne de boli contagioase şi potenţial transmisibile;
  3. Utilizarea unui program informatic de analize prin care să se confirme apartenenţa la rasă;
  4. Împerechere controlată: prezentarea de dovezi ale faptului că deţine toate condiţiile ştiinţifice şi materiale pentru a realiza împerecherea controlată, respectiv prin staţie de împerechere apicolă controlată şi/sau prin însămânţare artificială.

 

Propriul centru de însămânţări artificiale

 matci apicultura 1_b

La Moşna, a creat un laborator de cercetare apicolă şi, ulterior, un centru de însămânţări artificiale, achiziţionând un aparat de însămânţare artificială, tub de dioxid de carbon şi stereo microscop şi întreaga bază tehnico-materială necesară. ”Crearea, în anul 2020, a centrului de însămânţări artificiale la albine reprezintă împlinirea unui vis profesional, născut în urma unor cursuri de profil la care am participat în anii 2017-2018, fiind cooptat în cadrul unui proiect al Institutului Naţional de Cercetări Apicole, care m-a ajutat să înţeleg cu mult mai mult noţiunile legate de managementul durabil al populaţiilor de albine. La finalizarea cursurilor, am şi început să inseminez, la Iaşi, fiice din familiile de albine recordiste. Am obţinut rezultate foarte bune şi chiar am fost deosebit de încântat de blândeţea, productivitatea, rezistenţa la iernare şi la boli a familiilor noi de albine. Am continuat să ne documentăm, să cercetăm şi să ne specializăm”, sublinia apicultorul.

 

PROFIT REINVESTIT

 

Din punct de vedere financiar, investiţiile necesare dobândirii statutului de fermă apicolă de elită şi de multiplicare s-au realizat din surse proprii, la fel ca şi în cazul celorlate investiţii finalizate de-a lungul celor trei decenii, fermierul ieşean conducându-şi afacerea după principiul potrivit căruia ”fiecare venit anual se reinvesteşte în stupină şi nu în confort personal”.

 

URMEAZĂ DEZVOLTAREA STUPINEI

 

Cheltuirea cu maximă prudenţă a fondurilor financiare proprii a presupus şi unele renunţări şi amânări, în privinţa anumitor proiecte de dezvoltare a fermei apicole ieşene. Unul dintre acestea s-a referit la extinderea efectivului de albine, segment de investiţie amânat până în acest an. ”Anul 2021 va fi unul al investiţiilor în dezvoltarea stupinei. În urmă cu 30 de ani, am pornit de la 4 familii de albine şi visam să ajungem la 10 familii, apoi la 50, apoi la 100 şi, după 25 de ani de activitate, aveam 250 de familii de albine. Oricum, nici nu visam că vom ajunge să avem 800 de unităţi biologice, pentru împerecherea mătcilor. Acum, nu ne propunem un număr concret de familii de albine, ci să creştem efectivele cât mai mult. Pe termen mediu şi lung, vizăm şi extinderea structurii stupinei, cu al treilea punct de lucru”, preciza specialistul ieşean.

 

3 CERINŢE OBLIGATORII

 ion vlad balteanu stupina_b

Între obligaţiile pe care le are fiecare deţinător de stupină de elită, potrivit legii, se numără:

  1. Înfiinţarea şi actualizarea permanentă a bazei de date care să reflecte valorile de evaluare şi să calculeze valorile finale de testare pentru fiecare criteriu de selecţie evaluat;
  2. Evaluarea anuală a minimum o treime din efectiv, restul familiilor putând fi folosite pentru creşterea trântorilor şi popularea nucleelor de împerechere sau vor fi familii de reproducţie deja evaluate în sezonul anterior;
  3. Eliberarea unui certificat de origine, în care să fie evidenţiate inclusiv codul mătcii, data ecloziunii mătcii, data recoltării mătcii din nucleul de împerechere, data însamânţării, codul mamei mătcii, codul bunicii trântorilor şi rezultatele evaluării mătcilor de reproducţie, atât pe linie maternă, cât şi pe linie paternă.

Foto 1 Ioan Vlad Balteanu_b

FURNIZOR DE MĂTCI
Cât priveşte activitatea din stupina de elită de la Moşna, Ioan Vlad Bălteanu, alături de soţia Mihaela şi de familia fiicei Alina, vizează să consolideze activitatea performantă, atât pentru propria satisfacţie, cât şi spre beneficiul colaboratorilor din întreaga ţară, cărora le-a produs şi livrat mătci, exclusiv din rasa autohtonă Apis mellifera carpatica.

ioan vlad balteanu 2_b

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
Redactor Radio România Iaşi

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →