Totuşi, excepţie fac anumite zone agricole din sudul şi estul României (din Dobrogea, Moldova şi Muntenia) unde, potrivit specialiştilor de la Administraţia Naţională de Meteorologie, se manifestă o lipsă mai mare a rezervei de apă din sol.
ALBA
Culturile sunt bine, cel puţin deocamdată!
„Am semănat 140 de hectare de rapiţă şi 230 cu grâu. Temperaturile ridicate din decembrie şi ianuarie, cât şi precipitaţiile căzute au favorizat dezvoltarea vegetativă a plantelor. Culturile de toamnă au intrat bine în iarnă. Pe câmpurile de rapiţă a trebuit să aplic un regulator de creştere pentru că plantele au pornit iute în vegetaţie. Circa 90% din grâu este înfrăţit şi nu am emoţii, aşa cum am avut în sezonul precedent”, ne-a declarat inginerul Nicolae Nemeş, directorul Societăţii Agricole „Vinţana” din judeţul Alba.
Fermierul a asigurat o fertilizare starter cu îngrăşăminte chimice complexe în cantitate de 250 kg la hectar, suficient pentru a realiza o producţie medie de 8-10 tone de grâu la hectar.
În primăvară va mai înfiinţa culturi de prăşitoare (floarea-soarelui şi porumb) pe circa 350 de hectare.
GALAŢI
Grâul a răsărit greu, în ferestrele iernii
Nu acelaşi lucru se poate spune despre culturile din Galaţi, un judeţ încă lovit de un deficit mare de apă în sol. În Tuluceşti, în ultima perioadă au căzut 12 litri pe mp, atât cât să permită răsărirea grâului în primăvară.
„Am înfiinţat rapiţa pe o suprafaţă de 60 de hectare şi grâul pe 540 ha. Probleme sunt la ambele culturi. Am semănat rapiţa după o ploaie de 18 litri pe mp, ne-am bucurat pe moment, apoi s-a instalat seceta şi plantele au fost afectate. La grâu, am aplicat fertilizarea de bază cu mai mult fosfor şi ceva azot, însă condiţiile neprielnice de climă şi sol au întârziat răsărirea, plantele ieşind din pământ în ferestrele iernii”, a precizat Cătălin Ionescu, tehnologul Societăţii Agricole Agroind Tuluceşti.
BRĂILA
Din cauza costurilor mari, grâul nu a fost fertilizat
În judeţul Brăila, culturile de grâu s-au dezvoltat excepţional pe terenurile care au beneficiat de umiditate. Pe celelalte însă, sunt probleme!
„În noiembrie, când am văzut că nu mai vine nicio ploaie, am pus în funcţiune staţia şi am irigat. Am făcut bine pentru că plantele sunt într-o stare de vegetativă foarte bună, sunt înfrăţite bine şi oferă mari speranţe pentru anul acesta. Acum ne aşteptăm la facturi mari la energia electrică, dar nu am avut ce face, am ales răul cel mai mic. Unde avem la neirigat sunt probleme cu răsărirea, sunt insuliţe, vetre cu plante ieşite din pământ ici şi colo”, ne-a declarat ing. Maria Andrei, directorul fermei brăilene „Lanul auriu” din comuna Siliştea.
Agricultoarea ar fi vrut să aprovizioneze cu apă o suprafaţă mai mare, însă din cauza drumului expres Brăila – Galaţi, aflat în construcţie, care împarte în două o solă de 100 de hectare, s-a întrerupt alimentarea cu apă şi accesul în câmp.
Niciodată nu am pornit atât de greu însămânţările de toamnă, fără îngrăşăminte şi pe un teren pregătit destul de anevoios. Am simţit din plin concurenţa neloială din partea Ucrainei. Să produci în condiţiile astea 5-6 tone de grâu şi să-l vinzi cu 1,2 lei, asta e pagubă!
MARIA ANDREI
Fermier din Siliştea, jud. Brăila
Dăunătorii sunt în culturi
Maria Andrei a ales să semene 110 hectare cu sămânţă de grâu din soiurile Apache (LG) şi Sofru (Caussade), produsă în fermă. Acestea au fost testate în urmă cu doi ani şi şi-au demonstrat performanţele. „Nu am pus rapiţă că nu am vrut să risc. Fermierii care au reușit să semene au prins ploi de 20-30 litri şi cultura a plecat destul de bine. Rapița e o plantă destul de rezistentă la secetă și dacă apucă să plece bine, rezistă în timp”, a punctat cultivatoarea.
Regretul ei este că nu a reuşit să fertilizeze grâul în toamnă, pentru că „au fost preţurile foarte, foarte mari şi noi nu ne-am permis! Ne gândim să venim cu azotat de amoniu în primăvară. De asemenea, nu am aplicat niciun tratament fitosanitar, că nu a fost cazul, însă, pe fondul temperaturilor ridicate au început să apară afide care ciupesc din plante”.
TELEORMAN
Semănăturile de toamnă au răsărit târziu
Agronomul Ion Dobre, din comuna Dobroteşti a semănat 50 de hectare de rapiţă, 50 de orz şi 450 ha de grâu. „După ploile de începutul lunii octombrie am semănat parţial culturile, după care s-a instalat seceta. Lipsa de apă a făcut ca mai bine de 10% din plante să se usuce. Precipitaţiile căzute cu întârziere au ajutat culturile să răsară în decembrie – ianuarie, dar în etape, de la faza de o frunză, două până la parţial înfrăţit”, ne-a declarat fermierul care lucrează o suprafaţă de teren de circa 1.000 de hectare.
Ion Dobre nu a vândut din recolta de grâu de anul trecut, aşteaptă să urce preţul la peste 1,5 lei kilogramul. Cerealele din Ucraina au inundat piaţa, dând peste cap speranţele producătorilor români.
PROGNOZA ANM 1-14 FEBRUARIE
Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în cea mai mare parte a țării, în timp ce regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal.
Conform ANM, în cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în Maramureș, Crișana,Banatși Oltenia, cea mai mare parte a Transilvaniei, Munteniei și a Moldovei.
De asemenea, în Dobrogea, local în vestul, centrul, estul, sudul, nord-estul și sud-estul Moldovei, nord-estul, sud-estul, sudul, izolat nordul Munteniei și sudul Transilvaniei, se vor înregistra deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată, puternică și extremă).
un articol de
MARIAN MUŞAT
