Cum să luaţi ANT-ul pentru plante de nutreţ - Revista Ferma
5 minute de citit

Cum să luaţi ANT-ul pentru plante de nutreţ

Astfel, se doreşte modificarea şi completarea Ordinului Ministerului Agriculturii nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, a condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi în agricultură, privind plata ajutorului naţional tranzitoriu (ANT).

Pentru înţelegerea corectă a acestor modificări, atât de către fermierii ce depun documentele pentru acest tip de subvenţii, dar şi pentru reprezentanţii APIA, se prezintă unele definiţii şi abordări conceptuale ale unor termeni de specialitate pratologică.

Pajisti_b

Clasificări şi definiţii

Din punct de vedere legislativ, OG nr. 34/2013, la art.1 (al. 1), arată că pajiştile permanente sunt terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee, cultivate sau spontane, care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci ani sau mai mult, ori, aşa cum este prevăzut în Regulamentul UE nr. 1307/2013, pajiştea permanentă poate include şi alte specii (arbuşti), cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să fie predominante.
Noţiunile de păşuni şi fâneţe sunt categorii de folosinţă a pajiştilor permanente, înscrise în actele de proprietate, destinate producerii de furaje, iarbă şi alte plante erbacee pentru animale, recoltate prin cosire sau valorificate prin păşunat.
În sens larg, ştiinţa şi practica pratologică stabileşte un concept unitar al definiţiilor acestor termeni, corespunzător condiţiilor specifice ţării noastre, a structurilor agricole naturale şi cultivate, a sistemelor tehnologice aplicate. Astfel, pajiştea este un teren ocupat cu vegetaţie ierboasă perenă, instalată spontan sau cultivată, folosită în hrana animalelor prin păşunat sau cosit. După modul de formare şi durata de folosire, pajiştile se clasifică în două categorii: pajişti permanente şi pajişti temporare.
Pajiştile permanente sunt suprafeţe de teren ocupate cu vegetaţie ierboasă permanentă (peste 5 ani), alcătuită din specii ce aparţin mai multor familii botanice (Dumitrescu N. şi colab., Dicţionar de pratologie).

Pajisti_b
Pajiştile temporare (numite şi cultivate, semănate sau artificiale) sunt formate din culturi pure de graminee şi leguminoase perene sau amestecuri din aceste specii, ce intră în structura asolamentelor existente în exploataţia agricolă şi care au o durată finită de folosinţă între 2 şi 5 ani (Dragomir N, 2005 – Pajişti şi plante furajere).

După modul de valorificare sau folosire, atât pajiştile permanente, cât şi cele temporare se clasifică în următoarele categorii: păşuni (păşunat direct cu animalele), fâneţe (prin cosire), mixtă (folosire alternă).

Categorii de pajişti temporare eligibile la plată
Din punct de vedere al sistemului furajer ce ar putea intra în categoria culturilor de plante pentru care se acordă ajutor naţional tranzitoriu (ANT), cel puţin două modificări sunt mai importante:
• Art. 34: “Se acordă ajutor naţional tranzitoriu (ANT), decuplat de producţie, în cuantum fix pe hectar, fermierilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 33 şi care cultivă următoarele culturi amplasate pe teren arabil: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole, bob, lupin, linte, alte leguminoase), plante industriale (floarea-soarelui, rapiţă, soia, in şi cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume, căpşuni, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil”.
Din acest articol se constată că faţă de Ordinul 619/2015, unde se preciza că ANT se plăteşte pentru soia convenţională, noua formulare apare fără termenul “convenţional”, fiind un cuvânt impropriu pentru toate speciile agricole.

De asemenea, în structura de specii menţionate la art. 34 apare şi categoria de plante de nutreţ, care, din punct de vedere tehnic şi practic, cuprinde totalitatea speciilor furajere cultivate în teren arabil, într-un sistem de rotaţie agricolă, atât în cadrul unor asolamente agricole generale sau al unor asolamente furajere. În acest sens, fermierii ar putea aplica pentru subvenţii o categoria largă de specii furajere cum ar fi: graminee anuale furajere; leguminoase furajere anuale (măzăriche furajeră, mazăre furajeră, borceaguri furajere); leguminoasele furajere perene (lucerna, trifoiul roşu, ghizdeiul, sparceta), care intră în sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie mai puţin de cinci ani; pajişti temporare sau semănate, care intră în sistemul de rotaţie şi se exploatează în mai puţin de cinci ani.
• După art. 34 s-a introdus un nou articol, 34(1), care precizează că: “suprafeţele de teren arabil consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate, care nu au fost arate şi nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cinci ani sau mai mult, se încadrează în prevederile art. 2, al. (1), lit. (h), din OU nr. 3/2015 şi nu sunt eligibile la plata ajutorului naţional tranzitoriu”. Într-adevăr, în această categorie intră culturile de pajişti temporare care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie al culturilor de cel puţin 5 ani şi nu au fost arate, fiind considerate pajişti permanente.

Pajisti_b
1 IANUARIE 2021 – NOUL TERMEN PENTRU AMENAJAMENTELE PASTORALE

În privinţa finalizării amenajamentelor pastorale, deşi Legea nr. 75/2019 prevedea că începând cu 1 ianuarie 2020 este obligatorie aplicarea acestor proiecte de organizare, administrare şi exploatare a pajiştilor permanente, de curând a apărut un nou act normativ (OUG), prin care termenul limită de realizare a amenajamentelor pastorale s-a prelungit până la 1 ianuarie 2021.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 3/252 (ediţia 15-29 februarie 2020)

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →