Construcţia gardurilor pentru capre trebuie bine gândită, având în vedere abilitatea acestora de a „evada” din împrejmuire. Astfel, caprele pot să sară peste sau se pot târî pe sub gard, pot să se sprijine pe el, să-l împingă sau chiar să îl lovească până îl distrug. Gardul are un dublu rol: limitează zona de mişcare şi protejează împotriva prădătorilor.

La ce să fii atent când construieşti gardul?

Cele mai bune materiale pentru construcţia unui gard pentru capre sunt plasa de sârmă cu ochiuri mici şi panouri de oţel cu vergele sudate între ele. Se mai pot folosi gardurile electrice, dar se recomandă în combinaţie cu cele două amintite anterior. Între conductori sunt spaţii destul de mari, iar unele capre nu se sperie şi încearcă să treacă dincolo de gard, ceea ce reprezintă o invitaţie şi pentru celelalte.
Construcţia gardurilor va începe de la nivelul solului. Plasa de sârmă poate fi îngropată cca. 10 cm în pământ pentru a opri caprele să sape şi să se strecoare pe sub gard. Materialele folosite trebuie îmbinate astfel încât să confere rezistenţă sporită. Nu se va folosi sârmă ghimpată la gardurile pentru capre, pentru că ţepii pot provoca răni adâci iar dacă se răneşte ugerul, poate duce la compromiterea producţiei de lapte sau a sănătăţii caprei.
Frecvent, la ovine se folosesc gardurile din plasă de sârmă cu ochiuri mari în partea superioară, pentru că e mai ieftin. La capre nu se recomandă astfel de garduri pentru că acestea strecoară capul prin aceste ochiuri şi nu mai pot să-l elibereze din cauza coarnelor. Chiar dacă sunt fără coarne, din cauza structurii lui rarefiate, nu va rezista la luptele între caprele din două parcele alăturate.

Încărcătura optimă pe păşune

Vorbind de păşuni parcelate, ne gândim, în primul rând, la cele cultivate unde producţia de masă verde este mai mare decât pe păşunile naturale şi investiţia merită, având în vedere că cele mai sigure garduri sunt cele fixe.
Încărcătura optimă anuală se calculează raportând producţia anuală de MV/ha la consumul anual pe individ, care se obţine înmulţind cantitatea de masă verde ingerată zilnic cu durata perioadei de păşunat. Astfel, în funcţie de marimea turmei, parcelele sunt mai mari sau mai mici. Se va avea în vedere să nu se încurajeze păşunatul selectiv, pentru că animalele vor călca vegetaţia în căutarea părţilor mai crude ale plantelor, preferate de capre.

Organizarea păşunatului şi parcelarea suprafeţelor

Suprafaţa unei parcele trebuie să asigure consumul pentru o turmă pe o perioadă de 4-5 zile, după care urmează 20-30 de zile de repaus, în funcţie de anotimp, pentru refacerea covorului ierbos. Se recomandă ca păşunatul să înceapă când înălţimea plantelor este de 8-10 cm.
Păşunatul pe parcele se face succesiv, pentru o turmă fiind necesare în medie 6 parcele, din care una se păşunează şi cinci sunt în refacere.
La parcelare, păşunile trebuie să fie suficient de aproape de locul unde se organizează mulsul. Deplasarea pe distanţe lungi are efect negativ asupra producţiei de lapte.

Cum procedezi în verile toride?

În zilele toride trebuie construite umbrare pe fiecare parcelă pentru a evita stresul termic. Dacă nu avem această posibilitate, parcelele se vor construi astfel încât animalele să se adăpostească sub copaci. Caprele trebuie să aibă permanent acces la o sursă de apă salubră în fiecare parcelă, asigurată prin ape de suprafaţă sau de adâncime. În zona de adăpare se pun brichete minerale cu sare din care caprele consumă, prin lins, cantitatea de care au nevoie (5-10 g/zi în funcţie de greutate corp).
În perioada de păşunat caprele vor fi monitorizate din punct de vedere sanitar-veterinar iar cele cu probleme de sănătate vor fi duse în adăpost, în fermă, dacă tratamentul necesită mai multe zile.

CUM CALCULEZI CONSUMUL DE MASĂ VERDE?

În funcţie de rasă, greutatea corporală şi starea fiziologică (lactaţie, repaus, etc.) stadiul de vegetaţie şi compoziţia floristică, consumul de masă verde este de 7-8 kg la ţapi, 5-7 kg la capre, tineretul ovin 3-5 kg la tineret. Perioada de păşunat dureză din aprilie până în octombrie.
În zona de şes, dacă o capră consumă, în medie, 6 kg masă verde/zi timp de 170 de zile, va rezulta un consum total de 1020 kg/an. La o producţie anuală de 25.000 kg masă verde/ha, putem întreţine 25.000/1020 = 25 capre/ha în perioada de păşunat. Pe o păşune naturală la o producţie de 12.000 kg/ha putem întreţine doar 12 capre/ha.

RECOMANDAREA FERMY

Prin practicarea păşunatului rotaţional se reduce la minim necesarul de forţă de muncă, ovinele şi caprinele fiind specii economice, fără foarte mari pretenţii, care se pretează la întreţinerea naturală.

un articol de
SORIN-OCTAVIAN VOIA
ADRIAN STANCU
USAMVB Timişoara