La ediţia de iarnă a „Forumului pentru viticultură” organizat de compania Syngenta la Poiana Braşov s-a discutat, printre altele, şi despre strategia de combatere a dăunătorilor la cultura viţei-de-vie. Iată recomandările Syngenta pentru combaterea eficientă a insectelor-problemă din podgorii.

Cei peste o sută de fermieri prezenţi la eveniment au putut afla cu această ocazie care sunt cele mai eficiente soluţii de protecţie şi control împotriva moliilor şi acarienilor, două dintre cele mai periculoase specii de insecte pentru activitatea din viticultură.

Când este mai periculos atacul moliei?

Lobesia botrana este, de departe, cea mai răspândită molie la viţa-de-vie, provocând anual daune importante, nu doar la noi în ţară, ci în aproape toate regiunile de cultură de pe continetul european. Poate dezvolta până la trei generaţii într-un singur an, însă de multe ori stadiile generaţiilor se întrepătrund de-a lungul perioadei de vegetaţie. Prima generaţie se hrăneşte cu inflorescenţa, iar generaţiile a doua şi a treia atacă boabele. Daunele economice provocate de prima generaţie sunt de obicei moderate pentru că majoritatea soiurilor de struguri sunt capabile să compenseze pierderea florilor până la un anumit procent. În schimb, în cazul generaţiilor următoare pagubele pot fi mult mai mari, deoarece larvele pătrund în boabe şi se pot dezvolta infecţii ale boabelor, unde se activează diferite ciuperci, inclusiv putregaiul cenuşiu. Majoritatea boabelor, chiar şi cele neatacate direct, aflate în proximitate, devin maronii şi se mucegăiesc.

Care sunt cele mai eficiente capcane?

„Numărul generaţiilor se modifică des, în funcţie de condiţiile climatice. Astfel, în ţări cu temperaturi mai ridicate, precum Italia, Spania sau Grecia, pot apărea chiar şi patru generaţii. Dacă pentru generaţia întâi trebuie căutate ouăle depuse pe mugurii florali, la generaţia a doua se impune o verificare atentă a boabelor de struguri. Este de preferat căutarea larvelor decât a ouălor depuse, întrucât descoperirea pontei necesită foarte mult timp. Fiind vorba de un dăunător-problemă, monitorizarea este cheia succesului”, a explicat Livia Roşu, expert tehnic pe culturi horticole în cadrul companiei Syngenta.
Există mai multe metode de depistare a prezenţei larvelor de Lobesia botrana în cultura viţei-de-vie. Utilizarea benzilor de hârtie ondulată este una dintre ele. Tehnică folosită pentru a prinde şi a contoriza pupele intrate în stadiul de iernare. Benzile vin amplasate pe butaşi sau pe lăstarii primari. Totuşi, această metodă se foloseşte doar pentru ultima generaţie, iar acurateţea ei este destul de scăzută.
O altă metodă este cea a capcanelor cu hrană, utilizată pe scară largă înainte de apariţia capcanelor feromonale, iar unii cultivatori nu au renunţat total la ea. În acest caz, ca momeală se foloseşte un vas din sticlă sau de lut în care se pune un lichid ce fermentează (suc de fructe sau melasă), aroma produsă urmând să atragă adulţii care sfârşesc prin a se îneca în acel lichid. Astfel se poate face o estimare a intensităţii atacului. Din păcate, o astfel de determinare nu este întotdeauna eficientă, pentru că fermentarea depinde în special de temperatură.
În prezent, cea mai eficientă metodă este cea a capcanelor feromonale.

Modele matematice

Mai există însă şi capcane bisexuale, care urmăresc perturbarea împerecherii, dar şi metodele de prognoză şi avertizare, care pot fi o soluţie mult mai eficientă în ceea ce priveşte controlul acestor dăunători. Au fost dezvoltate chiar modele matematice pentru a prognoza ciclul de viaţă al moliei, integrând atât informaţiile climatice, cât şi cele biologice. Se ştie cu precizie faptul că media dezvoltării larvelor este de 20-28 de zile, când suma temperaturilor acumulate într-o zi a ajuns la 170 de grade Celsius (pentru prima generaţie), respectiv 255 de grade (pentru cea de-a doua generaţie). De asemenea, media dezvoltării pupelor este între 12 şi 14 zile, la o sumă a temperaturilor de aproximativ 130 de grade Celsius, iar eclozarea intervine la 65-70oC, la un prag de peste 10oC pe zi.

Dezorientarea masculilor

Întreruperea împerecherii este o altă metodă de prevenire şi control. Aceasta se bazează pe dezorientarea masculilor, care, sub impactul unei mari emisii de feromoni, nu mai găsesc drumul către femela reală. Există instalaţii care emit în mod automat acest feromon în plantaţii. Efectul este de reducere a numărului indivizilor din generaţia următoare şi implicit de reducere a atacurilor. Această metodă este eficientă doar în zonele cu plantaţii întinse, de minimum 3 hectare. În Germania, spre exemplu, se foloseşte pe aproximativ 60 la sută din suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie.
Din păcate, această tehnică este destul de costisitoare, mai scumpă decât tratamentele cu insecticide. Totodată, necesită foarte multă manoperă şi un grad ridicat de monitorizare. Dacă evidenţa pagubelor sugerează un atac de peste cinci la sută, se recomandă un tratament cu insecticid pentru a reduce populaţia de dăunători, susţin specialiştii.

Ce soluţie de combatere propune Syngenta?

Pentru controlul Lobesia botrana, dar şi a altor lepidoptere, Syngenta a creat Affirm, un insecticid de origine naturală, care acţionează prin contact şi ingestie asupra sistemului nervos al larvelor, având rezultate bune chiar şi în perioada de eclozare a ouălor. Este rezistent la ploaie, oferind o protecţie de până la 21 de zile de la momentul aplicării. Pe lângă asta, Affirm este un produs selectiv pentru mediul înconjurător, entomofauna utilă şi cu profil favorabil de reziduuri. „Substanţa pătrunde rapid în plantă şi are proprietatea de a se transloca de pe partea superioară pe partea inferioară a frunzei. Mai mult decât atât, creează acel depozit în interiorul frunzei, ce oferă persistenţă”, remarca Livia Roşu.
Acest produs este recomandat a fi aplicat înaintea eclozării larvelor din ou, la apariţia primelor larve sau când se înregistrează maximul curbei de zbor, moment identificat cu ajutorul capcanelor feromonale sau la avertizare. Pe parcursul sezonului pot fi efectuate două-trei astfel de tratamente, intervalul dintre aplicări fiind de 10-14 zile, în funcţie de condiţiile climatice şi de presiunea de dăunători.

CUM UTILIZEZI CAPCANELE FEROMONALE

Capcana feromonală pentru Lobesia botrana este un amestec de 15 compuşi, dar din motive economice, capcanele din comerţ au în componenţa lor doar compuşii feromonali principali, care asigură totuşi o eficienţă satisfăcătoare. „În general capcanele clasice asigură capturarea masculilor în perioada de zbor şi de împerechere. Avem nevoie de cel puţin o capcană la un hectar pentru monitorizarea acestui dăunător. De asemenea, cu ajutorul acestor capcane monitorizăm curba de zbor. Astfel, când avem capturaţi o sută de adulţi într-o săptămână este momentul optim pentru efectuarea tratamentelor”, susţine reprezentanta Syngenta.
O limitare majoră a capcanelor feromonale este lipsa unei relaţii clare între numărul indivizilor capturaţi şi pierderea cauzată de generaţia următoare. Corelaţia dintre aceste variabile a fost parţial îmbunătăţită prin micşorarea dozei feromonilor din capcane. Prin urmare, este de aşteptat un atac de anvergură minimă (sau chiar deloc) cauzat de următoarea generaţie doar atunci când indivizii prinşi în capcană se găsesc în mod sporadic (sau lipsesc cu desăvârşire).

CUM ACŢIONEAZĂ VERTIMEC ÎMPOTRIVA ACARIENILOR

În ceea ce priveşte controlul acarienilor, soluţia Syngenta se numeşte Vertimec, un produs sistemic local (translaminar sau penetrant). Acţionează asupra dăunătorilor, în principal prin ingestie, distrugând adulţii şi larvele care se hrănesc cu părţile tratate ale plantei. Vertimec are, de asemenea, şi o activitate de contact (dacă produsul vine în contact cu acarianul). După tratamentul cu Vertimec, dăunătorii paralizează imediat, hrănirea este oprită, însă maximul de mortalitate se obţine în 3-5 zile de la ingerarea dozei letale.

Articol publicat în revista Ferma nr. 5/254 (ediţia 15-31 martie 2020)