Cum funcţionează piaţa carbonului în România? - Revista Ferma
6 minute de citit

Cum funcţionează piaţa carbonului în România?

Mihaela Vasile este direct implicată în acest proces, în calitatea sa de Market Lead pentru operaţiunile companiei daneze în România.

 piata carbonului in Romania_b

Ferma: În ce constă activitatea Agreena şi care sunt, de fapt, acele practici agricole care ajută la sechestrarea carbonului în sol?

Mihaela Vasile: Agreena este o companie din Danemarca, prezentă în 16 ţări, care are ca obiectiv susţinerea fermierilor în practicile benefice pentru climă, finanţând această activitate. Programul nostru este dedicat tuturor fermierilor care deja practică lucrările minime ale solului sau semănatul direct, dar se adresează şi celor care au în plan să îmbrăţişeze astfel de metode. De asemenea, vizează şi alte practici prietenoase cu mediul înconjurător, cum ar fi instalarea de covoare vegetale, utilizarea îngrăşămintelor naturale şi gestionarea optimă a reziduurilor din sol. Fiecare dintre aceşti piloni poate aduce fermierului un certificat de carbon sau un credit de carbon, care reprezintă o tonă de carbon sechestrat în sol. Proiectul Agreena a început tocmai din dorinţa aceasta de a oferi un venit suplimentar fermierilor angajaţi în tranziţia către agricultura regenerativă. Pentru că, aşa cum ştim, încălzirea globală ne afectează pe toţi, iar agricultura este una dintre industriile care emit gaze cu efect de seră, dar în acelaşi timp are şi capacitatea de a înmagazina carbon.

 Mihaela Vasile, Market Lead Agreena_b

”Ne-am propus să ajungem să acoperim în România 200.000 de hectare de teren în următorul an!” – MIHAELA VASILE, Market Lead – Agreena România

 

Ferma: Ce v-aţi propus să realizaţi pe piaţa din România?

Mihaela Vasile: Suntem prezenţi în România deja de doi ani iar la nivel global avem în jur de 600.000 de hectare gestionate. Ţinta pe România este una destul de ambiţioasă, având în vedere interesul fermierilor în această direcţie. Cu atât mai mult cu cât practicile de sechestrare a carbonului ajută inclusiv la păstrarea apei în sol, în vederea luptei cu seceta, fenomen din ce în ce mai prezent în ţara noastră. Avem în program fermieri cunoscuţi care au îmbrăţișat tehnologia încă de la început şi sunt finanţaţi de Agreena.

 

Ferma: Care ar fi acele obiective ambiţioase despre care aţi menţionat?

Mihaela Vasile: Ne-am propus să ajungem să acoperim în România 200.000 de hectare de teren în următorul an!

 

Ferma: Ce trebuie să facă fermierul pentru a putea deveni eligibil să adere la programul Agreena?

Mihaela Vasile: Înscrierea în program este un demers uşor de parcurs iar primul an este gratuit. Nu trebuie decât să te înscrii pe platforma noastră, unde în baza unui chestionar se realizează profilul fiecărui fermier, în ideea de a i se transmite încă de la început şi potenţialul de câştig pe care îl poate avea prin intermediul Agreena. Important este ca în ultimii cinci ani să fi adoptat sistemul de lucrări minime ale solului sau semănatul direct. După care, colegii mei, fie cei din ţară sau cei de la birourile din Copenhaga, iau legătura cu fermierul pentru a verifica şi stabili care sunt parcelele pretabile a fi incluse în program. Ulterior va avea loc şi o discuţie legată de strategia pe care fermierul intenţionează să o aplice pe fiecare solă, cum ar fi planul de culturi, cantitatea de îngrăşăminte şi pesticide utilizată, consumul de combustibil şi aşa mai departe. Iar apoi urmează validarea şi în final se va face analiza satelitară a suprafeţelor prin intermediul Hummingbird Technologies, companie aflată în portofoliul Agreena, care se ocupă de monitorizarea şi scanarea parcelelor pentru cuantificarea cantităţii de carbon ce poate fi înmagazinat în sol şi numărul de certificate de carbon de care fermierul poate beneficia.

 

Ferma: Aşadar, aceste certificate se acordă pe hectar?

Mihaela Vasile: Da, în funcţie de practicile adoptate, un fermier poate obţine între unu şi patru certificate de carbon pe hectar. Iar noi lăsăm la libera alegere a acestuia dacă doreşte să păstreze certificatele în scopuri proprii, fie pentru a-şi decompensa emisiile de carbon sau cu intenţia de a le vinde ulterior. Fie ne poate solicita nouă să le vindem în numele lor la preţul cel mai bun garantat pe care noi îl identificăm la momentul respectiv pe piaţa voluntară a carbonului.

 

Ferma: Apropo de acest aspect, care este în momentul de faţă preţul unui certificat de carbon?

Mihaela Vasile: În primul rând, doresc să subliniez faptul că există piaţa obligatorie de carbon, care cuprinde anumite industrii, cum este şi cea aviatică, care conform legislaţiei europene este obligată să aibă aceste certificate de carbon, iar noi activăm pe piaţa voluntară de carbon. Aceasta din urmă este formată din companii, persoane fizice şi investitori care şi-au fixat drept obiectiv ambiţios de a avea grijă de mediul înconjurător şi de schimbările climatice. Iar aceste entităţi achiziţionează de la Agreena certificate de carbon pentru a-şi decarboniza activităţile pe care le fac. Piaţa este într-o dinamică permanentă. Spre exemplu, anul trecut preţul unui certificat era de 25 de euro, cu tendinţă clară de creştere, iar noile preţuri vor fi actualizate în curând.

 

Ferma: Fermierii se pot înscrie oricând în program?

Mihaela Vasile: Campania de înscriere în programul Agreena pentru anul 2023 se încheie la finalul lunii iunie. Practic, vom ţine cont de toate lucrările ce s-au făcut începând cu data de 1 iulie 2022 şi până la 30 iunie 2023. După această dată începe un nou ciclu. Iar undeva spre sfârşitul anului în curs sau cel târziu ianuarie 2024 deja vom putea veni cu oferta în ceea ce priveşte certificatele de carbon. Şi aş mai dori să subliniez aici un aspect, şi anume faptul că indiferent dacă fermierul are sau nu cumpărător pentru certificatele sale, Agreena vine şi face o ofertă de preachiziţie, garantând practic vânzarea acestora, în cazul în care şi fermierul îşi doreşte acest lucru, desigur.

 

Ferma: Aveţi o estimare vizavi de potenţialul agriculturii româneşti privind stocarea carbonului?

Mihaela Vasile: Cred că se poate ajunge destul de departe, mai ales că există şi acest interes în ceea ce priveşte protejarea împotriva secetei. Cel mai mare potenţial îl văd în fermele care lucrează suprafeţe de peste 500 de hectare. Iar dacă luăm în considerare şi ţintele autorităţilor europene pentru implementarea aşa-numitului Green Deal şi a strategiei pentru biodiversitate, investiţiile în această direcţie vor creşte substanţial în anii care vor urma.

 

un interviu de

LIVIU GORDEA

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →