Culturile de toamnă, pregătite de iernare? - Revista Ferma
9 minute de citit

Culturile de toamnă, pregătite de iernare?

grau iarna m Culturile de toamnă, pregătite de iernare?

Ion Ciulinaru, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi a însămânţat în această toamnă 1100 hectare cu cereale păioase. Dintre acestea, pe 100 ha a pus triticale, pe alte 100 ha a semănat orz, iar cu grâu a cultivat nu mai puţin de 900 ha.

Cu toate că experienţa anului trecut cu rapiţa a fost una mai puţin încurajatoare, agricultorul din Călăraşi nu a renunţat la această cultură. „Am semănat şi rapiţă pe 365 hectare iar cultura s-a dezvoltat foarte bine. Are densitatea şi mărimea cea mai bună. De când cultiv rapiţă, de 9-10 ani, nu am avut nicicând o cultură aşa de bine dezvoltată”, ne-a spus fermierul.

 

Ploile au căzut la timp

Pentru cultura de rapiţă, ploaia a venit exact la timp, spune Ion Ciulinaru. „Am avut terenul pregătit, iar când a venit prima ploaie, în decada a doua a lunii august, am realizat semănatul. La două zile după ce am încheiat, când începuse deja să răsară, a căzut o ploaie de 12-13 litri/mp, iar după o săptămână au mai venit încă vreo 20 litri/mp. Ploile au căzut exact la timp.

În plus, i-am dat tot ce i-a trebuit, îngrăşăminte pe bază de sulfat de amoniu şi terenul a fost fertilizat în prealabil cu fosfor. Am avut condiţii foarte bune anul acesta”, adaugă agricultorul.

 

Tratamentele şi fertilizarea sunt esenţiale

O toamnă lungă şi călduroasă este prielnică dezvoltării culturilor, dar şi apariţiei bolilor şi dăunătorilor. Este absolut necesar ca fermierii să-şi ia măsuri de precauţie. Ion Ciulinaru a avut grijă ca nimic să nu intervină în evoluţia optimă a culturilor sale. „Am realizat două erbicidări, în primul rând pentru că rapiţa a fost semănată după grâu.

Am aplicat şi trei tratamente împotriva bolilor şi dăunătorilor. În plus, la cel de-al treilea tratament i-am dat şi o substanţă pentru stoparea creşterii. Pericolul ar fi fost emiterea tijei florale, fapt care ar fi compromis întreaga recoltă, dar a scăpat. Faptul că are o masă vegetativă bogată o avantajează în prima perioadă a iernii, până la apariţia zăpezilor”, susţine agricultorul.

Potrivit specialiştilor, la culturile agricole slab aprovizionate cu elemente fertilizante, dar şi la cele fertilizate unilateral, numai cu îngrăşăminte cu azot, rezistenţa la ger scade puternic. Fertilizarea completă (cu îngrăşăminte pe bază de N, P, K) contribuie la creşterea rezistenţei plantelor la iernare, prin favorizarea procesului de călire şi de intrare în repausul hibernal.


Rapiţa – cultură profitabilă, dar pretenţioasă

Valeriu Ţigu, fermier din localitatea arădeană Pecica, a avut în vara acestui an o cultură de rapiţă de invidiat, în ciuda condiţiilor nefavorabile. Astfel că, în planul culturilor pentru anul agricol 2012-2013, agricultorul i-a alocat acesteia peste 300 de hectare. „Am pus rapiţă pe vreo 350 ha, orzoaică pe 200 ha şi grâu pe 2000 ha.

Culturile se prezintă chiar foarte bine, ca şi densitate şi mărime. Am semănat la timp, am dat cu îngrăşăminte, iar la rapiţă am făcut deja 2-3 tratamente. Este o cultură profitabilă, dar şi pretenţioasă. Comparativ cu anul trecut, anul acesta am avut o toamnă mai bună şi din acest motiv cultura arată foarte bine”, explică Valeriu Ţigu.

Plantele se află acum în perioada de călire, însă dacă vine gerul brusc şi fără zăpadă, acestea ar avea de suferit. Aşadar, deocamdată nu ar trebui să fie temperaturi cu mult sub 0oC, susţine acesta.

 

Criterii care stau la baza planului de culturi

Dat fiind faptul că în toamna acestui an costurile cu înfiinţarea culturilor au fost foarte mari – îngrăşăminte scumpe, sămânţă de calitate şi tratamente costisitoare, fermierii au analizat cu atenţie criteriile după care să-şi întocmească planul culturilor, principalele fiind asolamentul culturilor şi profitabilitatea.

„Atunci când am stabilit planul culturilor ne-am gândit şi la respectarea asolamentului, dar şi la profitabilitatea culturilor, întrucât până la urmă agricultura este o afacere. Ţinem cont de tehnologia de rotaţie a culturilor, pentru că avem suprafeţe suficiente şi este o măsură foarte importantă în lupta cu bolile şi dăunătorii.

Noi nu mizăm pe o anumită cultură, acordăm aceeaşi importanţă la toate culturile, pentru că investim foarte mulţi bani în ele”, ne-a spus agricultorul arădean Ţigu.

La final de noiembrie, fermierul încă a mai efectuat arături pentru a semăna grâu. „Până la Crăciun se poate semăna grâu, doar că trebuie semănat în condiţii bune; depindem foarte mult de factorii climatici”, adaugă acesta.

 

Orzul şi triticalele au avut un start bun

Fermierii din Mehedinţi au înfiinţat cu greu culturile de toamnă. Seceta le-a creat probleme la efectuarea lucrărilor pentru pregătirea patului germinativ. „În această toamnă am semănat circa 1100 hectare cu grâu, triticale şi orz. Deocamdată avem 200 ha de grâu nerăsărite, pentru că la noi a plouat foarte târziu.

Culturile cu cea mai bună răsărire sunt cele de orz şi triticale”, ne-a spus Petre Popescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Mehedinţi. Acesta şi-a pus nădejdea în toamna lungă, cu temperaturi de peste 5oC şi ceva ploi.

„Chiar dacă a fost o toamnă călduroasă, cu risc crescut pentru apariţia dăunătorilor, la o tehnologie bună, aceştia nu mai sunt o problemă. Am aplicat preventiv un tratament al seminţei cu insecto-fungicid. De asemenea, am fertilizat, pentru a ajuta plantele să se dezvolte, dar cea mai mare nevoie a noastră este apa”, spune agricultorul.

 

S-au semănat 1,85 milioane ha cu grâu

Cu toate că deficitul de umiditate din sol persistă, culturile de grâu şi de rapiţă însămânţate în toamna acestui an se prezintă mai bine decât anul trecut, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

“La grâu, din cele 1,85 milioane de hectare semănate până acum, consider că stăm mai bine decât am stat anul trecut, atât din punct de vedere al suprafeţei însămânţate cât şi din punct de vedere fiziologic. Starea de dezvoltare, dar şi răsărirea sunt mai bune decât anul trecut.

Nevoia de apă la aceste culturi este în medie, la nivel naţional, de 50 de litri/metru pătrat, pe toate arealele de cultură. Acum stăm mai bine decât anul trecut, dar tot ar mai fi nevoie de precipitaţii ca să acoperim deficitul (de apă – n.r) după cele patru luni de secetă cruntă din vară”, a spus Botănoiu, citat de Agerpres.


Suprafaţa de rapiţă a crescut cu încă 50.000 ha

Reprezentantul MADR susţine că rapiţa a fost însămânţată până în prezent pe 230.000 ha, cu 50 de mii în plus faţă anul trecut. “Cert este că şi cultura de rapiţă arată foarte bine, iar cu tratamente şi o tehnologie bine aplicate avem speranţe pentru anul viitor.

Faţă de cele 180.000 de hectare însămânţate anul trecut, discutăm acum de 230.000 de hectare. Vom vedea însă în primăvară cum arată cultura, dacă nu apar incidente climatice majore, adică ger la -20 grade, mai multe zile consecutiv fără zăpadă. Este nevoie de zăpadă de cel puţin 30 cm, care să rămână peste culturi”, a adăugat Botănoiu.

 

Vom avea producţii mai bune în 2013?

Există premise ca, în 2013, culturile de rapiţă şi de grâu să aibă producţii mai bune, a declarat recent ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. “În această toamnă, cultura de rapiţă, de grâu şi orz arată mult mai bine comparativ cu anul trecut. Anul trecut am avut secetă în lunile septembrie, octombrie, noiembrie, atunci când aceste culturi aveau nevoie de apă.

În acest an, nu am avut apă suficientă, dar am avut o cantitate care a permis, totuşi, ca în acest moment starea de vegetaţie a culturilor să fie una bună şi există speranţă că în 2013 culturile de rapiţă şi de grâu vor arăta foarte bine”, a menţionat Daniel Constantin.

 

„Suntem copiii săraci ai Europei”

Noul an agricol pare a fi promiţător. Agricultorii se declară nemulţumiţi însă de întârzierea şi de nivelul redus al subvenţiilor. „Noi încercăm. Am achiziţionat maşini şi utilaje pentru a putea concura cu orice agricultor din Vest, dar nu putem face asta din cauza subvenţiilor, pentru că ei primesc bani mai mulţi şi la timp, pe când noi… aproape nimic. Aceasta este vechea noastră problemă.

Nu putem fi egali pe o piaţă comună dacă noi suntem copiii săraci ai Europei. La ora actuală noi avem motorina mai scumpă, mai puţin subvenţionată şi plăţi pe hectar mult mai mici. Nu vrem să ne plângem, dar nu e în regulă”, spune Valeriu Ţigu.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →