Totodată, trebuie efectuate lucrările de îngrijire la culturile de câmp – combaterea buruienilor, bolilor şi a dăunătorilor. Tot acum pregătim combinele şi spaţiile de depozitare a noii recolte.

Semănatul plantelor termofile
Plantele termofile au temperatura minimă de germinaţie mai mare de 10oC (sorgul pentru boabe, pentru mături şi cel pentru sirop, meiul pentru boabe, hrişca, fasoliţa şi arahidele).
• Sorgul pentru boabe este una dintre culturile valoroase datorită rezistenţei sale foarte mari la temperaturi extreme şi la secetă. Sorgul este o specie cunoscută în Europa încă din secolul al IV-lea, fiind adusă – după unii autori – din India, iar după alţii, din Africa Ecuatorială. Sorgul pentru boabe asigură producţii foarte mari, având compoziţia chimică şi valoarea energetică a boabelor asemănătoare cu cele ale porumbului, după cum se poate constata din tabel. Capacitatea de producţie a hibrizilor actuali de sorg este de 10.000 kg/ha, iar tehnologia de cultivare nu presupune investiţii în alte utilaje, ea fiind realizabilă cu sistema de maşini folosită la cereale.
Semănatul începe când la adâncimea de 5 cm în sol sunt 14-15oC. La temperaturi de 11-12oC se reduce densitatea la răsărire. Distanţa între rânduri este de 70 cm. Densitatea trebuie corelată cu starea de fertilitate a terenului şi cu dozele de îngrăşăminte care se pot asigura, variind astfel: la sorgul pentru boabe de la 100.000 pl/ha pe soluri sărace, nisipoase şi sărături şi până la 200.000 pl/ha pe soluri fertile; la sorgul pentru mături între 40.000 şi 60.000 pl/ha, iar la sorgul pentru sirop, între 60.000 şi 70.000 pl/ha. În literatura italiană se menţionează că prin reducerea distanţei între rânduri la 40-50 cm, se poate mări densitatea hibrizilor de sorg pentru boabe la 150.000 şi până la 300.000 pl/ha pe terenuri neirigate şi până la 300.000-500.000 pl/ha în condiţii de irigare. Densitatea noilor hibrizi de sorg trebuie testată, întrucât poate necesita unele corecţii faţă de cele menţionate anterior.

Erbicidarea preemergentă la această cultură este obligatorie din cauza pericolului mare de îmburuienare, ritmul de creştere al sorgului fiind lent în primele faze de vegetaţie. Tot în această perioadă apare şi pericolul atacului de afide, frunzele se răsucesc şi prezintă pe suprafaţa lor pete specifice de culoare roşie. Pentru a preîntâmpina apariţia acestui atac, se aplică un tratament preventiv, odată cu erbicidarea postemergentă.
• Semănatul meiului (Panicum miliaceum), plantă rezistentă la căldură şi foarte rezistentă la secetă, se face în prima decadă a lunii mai, respectiv atunci când temperatura solului a ajuns la minimum 12oC. Pentru încolţire, seminţele cer numai 25% apă faţă de greutatea lor. În condiţii severe de secetă, plantele îşi încetinesc creşterea, revenind la dezvoltarea specifică speciei după primele precipitaţii. Producţii mari la această plantă se obţin numai pe solurile cu pH de 6,5-7,5 şi cu o bună stare de fertilitate. Semănatul se face la distanţa între rânduri de 12,5-15 cm, cu 15-18 kg/ha, la adâncimea de 3 cm.
• Înfiinţarea culturilor de hrişcă (Polygonum fagopyrum) – plantă cultivată în ţara noastră pe suprafeţe reduse – se face când în sol, la adâncimea de 10 cm, temperatura ajunge la 12-15oC. Cele mai bune rezultate se obţin când hrişca este cultivată după secară, cartof sau in pentru fuior.
Înainte de semănat, prin vânturare se elimină din masa de boabe seminţele mici incomplet dezvoltate. Distranţa între rânduri este de 12,5-15 cm sau în benzi cu 12,5 cm între rândurile apropiate şi 37,5 cm între benzi. Densitatea este de 200-300 seminţe/mp când se seamănă la 45 cm între rânduri şi între 300-500 seminţe/mp când se seamănă în rânduri apropiate, folosind 80-100 kg sămânţă/ha. Adâncimea de semănat este de 4-5 cm pe solurile grele şi se poate mări la 6-8 cm pe solurile uşoare.
• Semănatul fasoliţei (Vigna unguiculata) – plantă originară din Indiile Orientale – se cultivă pentru boabele sale care conţin 26% substanţe proteice şi 52% extractive neazotate. În zona solurilor nisipoase, unde se cultivă această specie, este utilizată şi ca îngrăşământ verde sau nutreţ verde însilozat. Fasoliţa se seamănă când în sol la adâncimea de 10 cm sunt 12oC. Cerinţele faţă de umiditate sunt moderate. Distanţa între rânduri este de 50-70 cm sau în benzi de 15 cm între rândurile apropiate şi 70 cm între benzi. Pentru boabe se folosesc 40-50 kg/ha de sămânţă, iar pentru nutreţ sau îngrăşămînt verde se seamănă 60-70 kg/ha. Adâncimea de semănat este de 5-6 cm.
• Semănatul arahidelor (Arachis hypogea) se face în prima decadă a lunii mai, când în sol se realizează temperatura minimă de germinaţie de 12oC. Pe nisipurile din Oltenia, sporuri de recoltă de 500 kg/ha se obţin prin fertilizarea cu N50P50. Semănatul se poate face cu păstăi întregi, păstăi rupte sau numai cu boabe. Rezultatele cele mai bune se obţin când se seamănă numai seminţele, folosind 30-50 kg/ha la soiurile cu boabe mici şi 60-75 kg/ha la cele cu boabe mari. Distanţa între rânduri este de 50-60 cm, iar pe rând 15-25 cm. Adâncimea de semănat este de 4-5 cm pe solurile mai grele şi 5-10 cm pe solurile uşoare.

Lucrări de îngrijire la culturile de toamnă
La combaterea buruienilor prin erbicidare postemergentă, atenţie deosebită trebuie acordată următoarelor aspecte: alegerea erbicidelor în funcţie de compoziţia floristică a buruienilor, dar şi în funcţie de faza de vegetaţie în care se găseşte cultura; respectarea strictă a dozelor de erbicid, chiar şi în culturile mai îmburuienate; respectarea cantităţii de apă în funcţie de metoda de aplicare; protecţia culturilor din solele învecinate ş.a.
Atenţie deosebită trebuie acordată depistării, încă din faza iniţială, a atacului unor boli şi dăunători, la toate culturile. La cerealele păioase poate să apară atacul de făinare, pălirea parazitară a frunzelor, helmintosporioza, fuzarioza, ruginile etc.
În această perioadă, dăunătorii sunt deosebit de activi, cei mai frecvenţi fiind gândacul ghebos, răţişoara, gândacul bălos al ovăzului, afidele, cărăbuşeii de mai etc.
Combaterea bolilor şi a dăunătorilor trebuie făcută când se atinge pragul economic de dăunare, nu mai înainte şi nici mai târziu. Folosiţi numai insecticidele şi fungicidele aprobate şi nu depăşiţi concentraţiile admise şi menţionate pe ambalajele fiecărui produs. Respectaţi legislaţia în vigoare cu privire la evacuarea apei de spălare a utilajelor după terminarea lucrului, cât şi regulile cu privire la ambalajele pesticidelor.

Pregătiri pentru noile recolte
Rapiţa ajunsă la maturitate se scutură foarte uşor, silicvele plesnesc, înregistrându-se pierderi care pot să ajungă la 40-50% din recoltă. De aceea momentul recoltării trebuie ales cu multă atenţie, dar şi pregătirea din vreme a combinelor şi etanşarea mijloacelor de transport a recoltei etc., astfel încât lucrarea să se încheie în cel mai scurt timp.
Apropierea momentului primelor recolte trebuie să găsească spaţiile de depozitare pregătite. Încă din această lună trebuiesc încheiate toate operaţiile de dezinfectare, dezinsectizare şi deratizare, folosind numai substanţe admise şi respectând dozele şi metodele de aplicare. Depozitând produsele în spaţii corect pregătite, preveniţi pierderile de recoltă ce pot surveni de-a lungul păstrării.

COMPOZIŢIA CHIMICĂ A BOABELOR DE PORUMB ŞI DE SORG

ŞTIAŢI CĂ…
• …peste două-trei decenii temperatura medie zilnică va creşte cu 4-4,5oC, iar precipitaţiile vor fi mai puţine cu circa 20%? Explicaţia fenomenului o găsim în încălzirea globală a atmosferei pământului cauzată de poluare. Pentru agricultori, modificarea climei reprezintă un adevărat dezastru, sortimentul întreg de soiuri şi de hibrizi va trebui schimbat, fapt greu de realizat. Sursele de apă existente nu vor mai fi suficiente şi probabil se vor impune mari cheltuieli în desalinizarea apei mărilor şi oceanelor. Concluzia este că deşi populaţia globului va mai creştre cu 2-3 miliarde de persoane în următoarele decenii, sursele de hrană vor fi tot mai puţine.
• …acum două sute de ani, în urma erupţiei vulcanului Tambora din Indonezia, a rezultat o cantitate enormă de cenuşă care a întunecat cerul şi nu s-a mai văzut soarele în emisfera nordică? Fenomenul s-a resimţit foarte puternic în partea de est a SUA, în vestul Europei şi în răsăritul Canadei. Pe zone mari a nins în mai, iunie şi iulie. În acele condiţii, recoltele agricole au fost compromise. În India şi în China ploile însemnate cantitativ au produs inundaţii şi au cauzat boli.
• …în ţara noastră, activitatea solară a început să scadă de anul trecut şi acest proces va mai dura 3-4 ani? Stopaţi înstrăinarea pământului, luaţi măsuri pentru combaterea eroziunii solului, plantaţi perdele forestiere de protecţie, opriţi distrugerea pădurilor şi îngrijiţi apele ţării cu gândul la viitor.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/213 (ediţia 1-14 mai 2018)