Fermierii s-au bucurat de ploi la timp şi de o toamnă blândă, cu ferestre numai bune de lucru pentru realizarea lucrărilor din campania de înfiinţare a culturilor de toamnă.

BRĂILA
“Siguranţă asupra recoltei nu avem sută la sută”

„Mă tem să dau date despre starea culturilor, pentru că voi fi obligat să spun că se prezintă destul de bine. Mi-e teamă ca această poziţie să nu fie speculată în continuare, să nu apară zvonuri despre viitoarele producţii record, care evident că ne vor ataca iarăşi piaţa
Marcel Cucu, vicepreşedinte al Asociaţiei de Producători Agricoli din Brăila

Marcel Cucu, vicepreşedintele Asociaţiei de Producători Agricoli din Brăila, ne-a vorbit despre stadiul de dezvoltare al plantelor cu o oarecare reţinere, de teamă că semnalele pozitive despre evoluţia culturilor ar putea întoarce piaţa în defavoarea fermierilor, ca şi anul trecut.

„La ora actuală, culturile de toamnă – rapiţa, grâul şi orzul – arată foarte bine, mai ales cele care au fost însămânţate în perioada optimă şi au avut posibilitatea să beneficieze de condiţii meteorologice bune, cum cred că rar vom mai întâlni. Sigur că au fost şi ajutate cu tratamente şi fertilizări, dar se întâmplă foarte adesea ca fermierii să facă toate demersurile tehnologice şi să nu fie ajutaţi de natură”, ne-a declarat Marcel Cucu.

Fermierul susţine că pentru cele mai multe dintre culturi nu mai există nici un risc. „Cred că nici îngheţul nu le-ar mai putea afecta, decât ceva cu totul deosebit, temperaturi de până la -40 grade C fără zăpadă, dar nu cred că va fi cazul. Totuşi, siguranţă asupra recoltei nu avem sută la sută, urmează o iarnă şi o primăvară care au câte un «cuvânt» greu de spus”, a adăugat acesta, precizând că deşi an de an în arealul de cultură al fermei lui există deficit de umiditate, de data aceasta, solul este bine aprovizionat cu apă, deocamdată.

BOTOŞANI
Rapiţa, sub supraveghere atentă

Fermierii din Botoşani monitorizează cu atenţie culturile de rapiţă. Condiţiile meteo prielnice au permis dezvoltarea plantelor până la limita permisă pentru perioada premergătoare iernării. Doru Andrici, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din Botoşani, a semănat rapiţă pe 110 ha, grâu pe 150 ha şi orz pe alte 50 ha.

„Rapiţa este într-o stare foarte bună de vegetaţie, are deja rădăcina bine ancorată în sol, are umiditate, tot ce-i trebuie. Stăm cu ochii pe ea, iar dacă temperatura se menţine la valori de peste 10 grade C, îi mai aplicăm un inhibitor de creştere, ca să nu emită tija florală, că altfel e pericol. Sperăm să scadă temperaturile şi să intre în repaus vegetativ”, ne-a spus Doru Andrici.

Potrivit acestuia, la nivelul judeţului Botoşani, culturile de grâu şi de orz au răsărit în totalitate şi au înfrăţit, dar mai au nevoie de precipitaţii. „Cerealelor le-ar trebui nişte apă, pentru că în stratul superficial al solului, acolo unde au rădăcinile, este deficit de umiditate. Sau dacă nu plouă, să vină zăpada şi frigul să le amorţească aşa cum sunt”, spune agricultorul.

Suprafaţa însămânţată cu rapiţă în cadrul campaniei agricole de toamnă la nivelul judeţului Botoşani a crescut semnificativ faţă de anul trecut, a declarat directorul Direcţiei pentru Agricultură Botoşani, Cristian Delibaş, citat de Agerpres. Fermierii botoşăneni au înfiinţat, în această toamnă, culturi de rapiţă pe aproximativ 5.000 ha, în condiţiile în care anul trecut rapiţa a fost însămânţată pe circa 3.000 ha, ceea ce înseamnă o creştere de circa 75%.

TIMIŞ
Tratamentul seminţei face diferenţa

Şi în vestul ţării, toamna a fost bogată în precipitaţii şi în temperaturi ridicate. Agricultorii care au pus sămânţa sub brazdă la timp se bucură de culturi viguroase la intrarea în iarnă. Valentin Kovacs, din judeţul Timiş, se arată încrezător cu privire la pornirea în vegetaţie a culturilor, dar rezervat în ceea ce priveşte iarna ce ne aşteaptă. „Culturile de grâu, de triticale şi de orz însămânţate în perioada optimă se află într-o stare excepţională, dar cele care au depăşit termenul şi au fost semănate la finalul campaniei abia au răsărit în proporţie de 70-80%”, ne-a spus fermierul.

„Datorită vremii favorabile, toate au pornit foarte frumos în vegetaţie, dar au o înălţime destul de mare şi, dacă nu vine zăpada, s-ar putea ca tot ceea ce ne-a bucurat în toamna asta să ne facă să plângem la primăvară. Ar fi suficiente 3-4 zile cu temperaturi de -18 grade C ca să ne pună pe butuci. De asemenea, fluctuaţiile de temperatură de la zi la noapte, cu diferenţe foarte mari, ar putea provoca descălţarea plantelor”, adaugă Valentin Kovacs. 
Acesta a ţinut să sublinieze un aspect important observat în dezvoltarea culturilor în exploataţia proprie.

„Am folosit deopotrivă sămânţă produsă de mine şi sămânţă cumpărată. Dar culturile tratate cu fungicid şi cu insecticid sunt mult mai bune decât acolo unde am mers doar pe tratamentul cu fungicid. La păioasele de toamnă, în special, dăunători precum viermele de sârmă (Agriotes spp.) şi alţii şi-au spus cuvântul. Sunt fermieri care nu pun preţ pe insecticid, dar se vede o diferenţă foarte mare, undeva între 15-20% din cultura netratată cu insecticid a fost distrusă de dăunătorii din sol”, a precizat Kovacs.

MEHEDINŢI
O întârziere benefică pentru rapiţă

În judeţul Mehedinţi, înfiinţarea culturii de rapiţă a fost întârziată de lipsa precipitaţiilor. Amânarea a fost benefică, ne-a spus Cornel Stroescu, preşedintele Asociaţiei de Producători Agricoli Mehedinţi. „Toamna lui 2013 a fost excelentă. Nu am mai avut de mult aşa o toamnă călduroasă, ploioasă şi care să ne permită să însămânţăm la timp.

La noi, campania de însămânţat rapiţă a fost întârziată de seceta de la sfârşitul lui august şi începutul lui septembrie. Totuşi, cred că a fost şi spre binele nostru, pentru că rapiţa nu s-a dezvoltat atât de mult încât să ne facem griji pentru apariţia tijei florale, aşadar este exact aşa cum ar trebui să fie la intrarea în iarnă, iar grâul şi orzul, la fel”, ne-a explicat Cornel Stroescu.

Fermierul susţine că deşi a fost o toamnă ploioasă, el nu va renunţa la proiectul de reabilitare a sistemului de irigaţii din Mehedinţi. „Nu voi renunţa la proiectul de irigaţii, am o serie de întâlniri cu primarii din judeţ, mi-au promis sprijin şi nu voi renunţa, pentru că un an e bine, dar alţii 5 sunt secetoşi în zona noastră”, a conchis acesta.

TELEORMAN
Grâu semănat şi în noiembrie

Fermierii din Teleorman au semănat în această toamnă până târziu. O suprafaţă de 168.050 de hectare a fost cultivată cu grâu. „Condiţiile pedoclimatice, cu precipitaţii la timp şi apoi temperaturi mari, au favorizat continuarea însămânţării grâului chiar şi în luna noiembrie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură, Stelian Găină, pentru Agerpres. Potrivit acestuia, programul însămânţărilor de toamnă este realizat în proporţie de 98%, din totalul de 226.250 de hectare, pe aproximativ 56.300 de hectare fiind semănate culturile de rapiţă, orz, orzoaică, triticale, cu excepţia grâului.

Brăila: 7.000 ha de grâu în plus

La data de 12 noiembrie a.c., în judeţul Brăila grâul a fost încorporat în patul germinativ pe o suprafaţă de 73.972 ha, mai mult cu peste 7.000 ha faţă de cât îşi propuseseră cultivatorii. Pentru celelalte culturi, cum ar fi secara şi triticalele, însămânţările erau undeva la jumătate, comparativ cu suprafaţa programată iniţial. Rapiţa şi orzul au fost înfiinţate conform programului judeţean de 25.700 ha şi, respectiv, 24.500 ha.        

Din situaţia operativă existentă la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Brăila rezultă că la orzoaica de toamnă se înregistrau unele întârzieri, dar condiţiile erau prielnice pentru finalizarea campaniei de însămânţări în zilele următoare.