Cu un pas înainte în producția de biogaz - Revista Ferma
6 minute de citit

Cu un pas înainte în producția de biogaz

Cu o producție anuală de peste 800 de milioane de metri cubi, Danemarca are una dintre cele mai performante industrii ale biometanului din Europa.

biogaz Lundsby 2_b 

BIOMETAN DIN 150 DE UNITĂȚI

Conectate la rețeaua națională de distribuție a gazelor, cele 150 de unități de prelucrarea a reziduurilor agricole și alimentare au reușit să acopere, în martie 2023 aproximativ 40% din consumul intern!
De altfel, obiectivele privind tranziția energetică și auto-sustenabilitatea au fost revizuite de Agenția Națională a Energie din Danemarca (DEA) pentru anul 2030, cu 20 de ani mai devreme decât era prevăzut iar reprezentanții domeniului dezvoltă strategii pentru momentul în care agricultura va deveni un pilon important al sectorului energetic internațional.
Despre evoluția acestei industrii și tehnologiile utilizate am discutat cu Karsten Hjorth, directorul de strategie al companiei Lundsby Renewable Solutions (proiectant de instalații de biogaz cu o experiență de peste 25 de ani), alături de care am vizitat o stație de biogaz de dimensiuni medii, în vecinătatea localității Lemming.

 

SISTEM CIRCULAR PENTRU UN INTERES COMUN

Construită pe traseul unei conducte magistrale de distribuție a gazului metan, unitatea procesează circa 20.000 de tone de biomasă și produce peste 7 milioane de metri cubi de biometan anual. Față de alte state, danezii au ales să integreze centralele de biogaz într-un sistem circular de producție, care deservește atât fermierii, cât și industria alimentară sau comunitățile locale.
„Vedem de multe ori acele unități de producție individuale care depind de o singură exploatație și care sunt folosite preponderent pentru a obține energie electrică. O astfel de stație aduce unele beneficii fermei, însă nu este utilizată la adevăratul ei potențial. În opinia mea, cele mai bune rezultate vin atunci când fermierii, industria alimentară și autoritățile publice acționează împreună pentru un proiect comun. O centrală de biogaz poate prelucra resturile organice de la nivelul întregii comunități și poate furniza atât gazul metan de la aragaz, cât și o anumită cantitate de energie electrică și termică. Când construim o stație de biogaz cel mai important este să ne gândim cum o integrăm pe piață și în structura afacerii derulate. Trebuie făcut un calcul economic foarte clar: ce surse de aprovizionare avem, ce dorim să producem, cui vindem sau cum folosim resursa energetică. Din acest motiv, cel mai eficient este să avem un model de producție diversificat și adaptat, fie că vorbim de biometan, electricitate, agent termic sau GPL”, a declarat Karsten Hjorth.

biogaz Lundsby 5_b 

”FURAJARE” CU AROMĂ DE CHIPS

Ceea ce am remarcat încă de la începutul vizitei noastre este că stația de la Lemming procesează, alături de reziduurile de origine agricolă (gunoi de grajd, resturi de siloz, paie uzate, nutrețuri degradate) și deșeuri alimentare (fructe și legume alterate, prăjituri sau chiar chipsuri expirate).
Utilizarea celor din urmă în compoziția mixului din digestoare permite creșterea productivității finale a instalației, după cum ne-a explicat directorul Lundsby: „Legislația prevede ca principala materie primă să fie resturile vegetale și reziduurile animale din agricultură. Totuși, putem avea, în limita a 15% din conținut, plante energetice sau alte tipuri de deșeuri. Dacă am utiliza exclusiv gunoi de grajd de la vaci am avea o producție de 15 mc de biometan/tonă, dar dacă adăugăm siloz sau grâne contaminate ajungem la 90-100 mc/tonă. La alimentele cu conținut ridicat de zaharuri și uleiuri avem chiar 120-130 mc/tonă. O stație de biogaz este ca o vacă: ai producție în funcție de rețeta de furaje pe care o folosești”.

 

PIAȚA CONCURENȚIALĂ A GUNOIULUI DE GRAJD

Costul materiei prime și disponibilitatea ei sunt alte două motive pentru care majoritatea centralelor daneze folosesc în procesul de digestie anaerobă și deșeuri alimentare.
Pentru proprietarii unei stații de biogaz, utilizarea silozului presupune costuri de achiziție sau cultivare, în timp ce procesarea deșeurilor organice casnice sau industriale poate aduce beneficii tuturor agenților implicați.
„În Danemarca există deja o concurență pe piață în ce privește materiile prime. Acum 10 ani se prelucra aproape exclusiv conținutul lichid al gunoiului de grajd, pentru că poate fi pompat direct în decantoare. Azi este extrem de dificil să mai poți funcționa așa. Fermierii fie sunt proprietari sau coproprietari ai unei stații, fie sunt afiliați la una și atunci, dacă te extinzi sau dezvolți o unitate nouă de producție, fie cumperi deșeuri, fie îți adaptezi tehnologia pentru un uz mai larg”, a adăugat Karsten Hjorth.

biogaz Lundsby 3_b 

DE LA BIOGAZ LA BIOMETANUL DIN CONDUCTE

Utilizarea unei tehnologii adaptate este necesară și pentru valorificarea producției: „Aici toată lumea a înțeles că este mai rentabil să produci biometan decât să arzi gazul pentru a obține energie. Din acest motiv majoritatea stațiilor sunt dotate cu instalații de upgrade, care transformă biogazul în biometan, prin captarea separată a sulfului și a dioxidului de carbon. Mai departe, metanul este introdus în conductele naționale sau procesat în GPL. Practic, o centrală pentru biometan aproape că nu are pierderi. Comparativ, unitățile de cogenerare căldură și electricitate (CHP) pot scădea până la un randament efectiv de doar 50%, dacă agentul termic nu este captat și folosit. Din păcate am întâlnit de multe ori această situație, mai ales în țările unde singura tehnologie utilizată este cogenerarea”.

Karsten Hjorth_b
Am fost în România și am remarcat un interes crescut pentru acest domeniu. Însă nu există o strategie integrată a biometanului iar asta determină opțiunea pentru CHP (cogenerare), deși potențialul agricol ar face mult mai eficiente centralele care injectează biometan în rețea.
KARSTEN HJORTH
Director strategie Lundsby Renewable Solutions

MODEL DE SUSTENABILITATE
Sustenabilitatea este una dintre prioritățile actuale ale politicilor agricole, fie că vorbim de cele europene sau de Agenda 2030 a ONU și FAO. Unul dintre liderii globali ai agriculturii sustenabile, Danemarca și-a propus ca până în anul 2050 să aibă o industrie agroalimentară neutră din punct de vedere climatic. Click AICI și află cum vor să obțină danezii acest rezultat?

Activitatea propriu-zisă a stației de la Lemming este asigurată de 3 persoane, la care se adaugă angajați care acționează punctual!

un articol de
DANIEL PLĂIAȘU

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Foto 1 iStock 1289621751 artbyPixel scaled De ce devin porcii agresivi?

De ce devin porcii agresivi?

Un subiect de maximă actualitate este studiul şi combaterea agresivităţii suinelor în condiţiile de exploatare tipice fermelor de suine moderne. […]

Citește mai multe știri →