Criza pieței laptelui pune fermierii în dificultate: România și alte state UE cer intervenție rapidă de la Bruxelles.

Fermierii europeni, copleșiți de scăderea prețurilor. Criză pe piața laptelui

Piața laptelui din Uniunea Europeană traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar efectele se resimt puternic și în România. Scăderea accentuată a prețurilor la lapte, combinată cu costuri ridicate de producție, îi împinge pe mulți fermieri în pragul colapsului economic. Situația a generat tensiuni și dezbateri aprinse între miniștrii agriculturii din statele membre și Comisia Europeană, în cadrul reuniunii desfășurate luni, 26 ianuarie, la Bruxelles, scrie Agrarheute.

Pe fondul acestei crize, mai multe state – printre care Italia, România și Slovacia – solicită măsuri urgente pentru stabilizarea pieței și protejarea fermierilor de pierderi existențiale.

Laptele se vinde sub costul de producție

Una dintre cele mai grave probleme semnalate la nivel european este faptul că, în anumite regiuni, prețul laptelui nu mai acoperă costurile de producție. Italia a avertizat că, în unele zone, fermierii vând laptele în pierdere, iar estimările indică noi scăderi ale prețurilor pentru luna ianuarie. Ungaria a semnalat, la rândul său, dificultăți majore pe piața laptelui, confirmate de datele recente ale UE.

Statisticile arată că livrările de lapte au crescut semnificativ, inclusiv în perioade în care, în mod tradițional, productivitatea este mai scăzută. În luna octombrie, fermierii europeni au livrat cu 5,1% mai mult lapte față de aceeași perioadă a anului trecut, accentuând dezechilibrul dintre cerere și ofertă.

România cere un „plan extraordinar pentru lapte”

Experiența crizei din 2016 este invocată frecvent în actualele discuții. Potrivit Italiei, intervenția întârziată a Comisiei Europene la acel moment a amplificat distorsiunile de pe piață. De aceea, România, alături de Italia și Slovacia, solicită elaborarea unui plan european extraordinar pentru lapte, care să fie activat rapid.

Cele trei state consideră că doar o reacție imediată poate preveni adâncirea crizei și falimentul a mii de ferme de lapte, inclusiv din România, unde sectorul este deja fragilizat de lipsa capitalului și de volatilitatea pieței.

Compensații pentru reducerea voluntară a producției

Una dintre principalele măsuri propuse este aplicarea articolului 219 din Organizația Comună a Pieței (CMO), care permite intervenții de urgență în situații de criză. Statele solicită introducerea unei reduceri voluntare a livrărilor de lapte, fermierii urmând să primească compensații financiare din fonduri europene.

Această soluție a fost aplicată și în criza din 2016 și, potrivit susținătorilor, și-a demonstrat eficiența. Reducerea controlată a ofertei ar putea stabiliza rapid prețurile și oferi fermierilor un răgaz financiar.

Proteste ale fermierilor și presiune publică

Nemulțumirile nu se manifestă doar la nivel politic. Fermierii de lapte din Germania, prin Asociația Federală a Fermierilor Germani de Lapte (BDM), susțin măsura reducerii voluntare și au anunțat o demonstrație la München, programată pentru 28 ianuarie, împotriva scăderii dramatice a prețurilor.

Aceste proteste reflectă o stare de tensiune generalizată în rândul agricultorilor europeni, care se simt abandonați într-un context economic tot mai ostil.

Depozitarea privată și sprijinul pentru lichiditate

Pe lângă reducerea producției, miniștrii agriculturii din România, Italia și Slovacia au adus în discuție depozitarea privată a produselor lactate precum brânza, untul și laptele UHT. Această măsură ar putea contribui la retragerea temporară a surplusului de pe piață.

De asemenea, se solicită sprijin de lichiditate pentru fermele cele mai afectate și intensificarea campaniilor de promovare a produselor lactate europene, atât în interiorul UE, cât și pe piețele din țări terțe.

Îngrășămintele, o povară tot mai mare pentru fermieri

Criza laptelui este amplificată de explozia costurilor pentru îngrășăminte. Ministrul Agriculturii din Austria, Norbert Totschnig, a atras atenția că aceste costuri pot ajunge până la 30% din totalul cheltuielilor de producție în agricultura arabilă.

Austria propune suspendarea temporară a ajustării la frontieră cu CO2 (CBAM) pentru îngrășăminte, precum și a taxelor antidumping, argumentând că aceste măsuri împovărează suplimentar fermierii europeni și le afectează competitivitatea.

Reformarea regulilor ecologice și etichetarea originii

Pe agenda miniștrilor agriculturii s-au aflat și alte subiecte importante, precum modificarea Regulamentului Ecologic al UE. Comisia propune reguli mai stricte pentru utilizarea logo-ului organic european și ajustări privind recunoașterea țărilor terțe.

Totodată, mai multe state, la inițiativa Franței și Austriei, susțin extinderea etichetării de origine pentru alimente, inclusiv pentru produsele procesate. Din perspectiva României și a altor state, simpla mențiune „UE” sau „non-UE” nu mai este suficientă pentru informarea corectă a consumatorilor.

Un moment de răscruce pentru agricultura europeană

Criza pieței laptelui scoate la iveală vulnerabilitățile structurale ale agriculturii europene. Pentru România, miza este uriașă: fără măsuri rapide și coerente, mulți fermieri riscă să iasă definitiv din piață. Presiunea asupra Bruxelles-ului crește, iar deciziile luate în perioada următoare vor influența nu doar sectorul laptelui, ci viitorul agriculturii europene în ansamblu.