Crescătorii de suine luptă pe două fronturi - Revista Ferma
6 minute de citit

Crescătorii de suine luptă pe două fronturi

un articol de
STELIAN RĂDESCU

Pesta porcină africană, instalată încă de acum câţiva ani în câteva state europene, şi pandemia Covid-19, care a izbucnit la începutul acestui an şi se află în prezent la al doilea val, au produs şi încă produc daune semnificative sectorului creşterii suinelor atât în România, cât şi în toată Uniunea Europeană. Din cauza PPA, autorităţile sanitar-veterinare au sacrificat numai în România sute de mii de porci. Din cauza Covid-19, cererea de carne de porc la nivel comunitar a scăzut dramatic, fiindcă restaurantele au fost închise în mai toate ţările europene, fapt care a antrenat o scădere a preţurilor la livrare.

 

Bate PPA în retragere?

 

La începutul lunii noiembrie erau active în ară 441 focare de PPA, din care zece în exploataţii comerciale şi patru focare în exploataţii de tip A. Vestea bună este că, potrivit unui grafic publicat de ANSVSA, în 2020 a scăzut numărul focarelor, la 964, faţă de 1560, câte au fost înregistrate în 2019. Până la sfârşitul acestui an e puţin probabil ca numărul acestora să mai crească semnificativ.
Reamintim că primul focar a fost depistat în 31 iulie 2017, în Satu Mare, dar epidemia a izbucnit în mod violent în anul următor, când au fost diagnosticate 1073 de focare. De la prima semnalare a prezenei virusului PPA în România şi până în prezent, au fost diagnosticate 3.963 de cazuri la mistreţi în 38 de judeţe.

Farming-10_bfoto: canva.com 

 

652.149 de porci sacrificaţi

 

Autorităţile sanitar-veterinare au decis în aceşti ani (2017 – 2020) sacrificarea porcilor din interiorul focarelor, înregistrate atât în fermele comerciale şi cele de tip A, cât şi în gospodăriile individuale. Până în 18 martie 2020 au fost sacrificaţi 652.149 de porci. După această dată, ANSVSA nu a mai comunicat în rapoartele oficiale informaţii despre numărul porcilor eliminaţi. În ceea ce priveşte despăgubirile plătite de la bugetul de stat, până la 22 mai au fost despăgubiţi 15.118 proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 440.931.000 de lei. În ultimele actualizări, ANSVSA nu a mai furnizat informaţii publice privind stadiul despăgubirilor.

 

Evoluţia preţului mediu

 

Cum a evoluat preţul de piaţă în viu al porcilor la intrarea în abator de la izbucnirea PPA în România? Date credibile oferă Comisia pentru evaluarea carcaselor. Astfel, în 2018, preţul mediu în viu a scăzut cu 9,62% faţă de 2017, fiind 542 lei/100 kg. În 2019, însă, preţul mediu în viu a crescut vertiginos, ajungând la 639 lei/100 kg, cu 17,9% mai mare decât în anul precedent. Menţionez că în anumite perioade ale anului 2019 preţul mediu a fost mult mai mare, depăşind în anumite săptămâni 900 lei/100 kg.
Anul acesta, însă, preţurile au luat-o iar la vale, faţă de 2019. Potrivit datelor aferente trimestrului III, preţul mediu în viu a fost 562 lei/100 kg, cu aproape 18% mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 7,30% mai scăzut decât media anilor 2015 – 2019.

 

Covid-19 este mai devastator decât PPA

 

Scăderea preţurilor la livrare poate fi pusă pe seama pandemiei Covid-19, fiindcă segmentul HoReCa (hoteluri, restaurante şi catering) şi-a tras în mare parte obloanele. În trimestrul III au fost evaluate în ţară 934.082 de carcase, majoritatea (561.602 de carcase) provenind din tranzacţii între abatoare şi furnizori, 282.293 din ferme proprii ale abatoarelor, 90.187 din prestări servicii şi 67.215 de carcase din comerţul intracomunitar.

piata porcului canva_bfoto: canva.com

 

Porcul tradiţional vs. porcul industrial

 

În România, creşterea porcilor în gospodăriile individuale rămâne însă bine reprezentată, chiar dacă PPA a făcut ravagii mai ales în sate, unde autorităţile au eliminat cele mai multe animale. Există un antagonism de obicei surd, dar care mai ajunge şi la răbufniri publice, între patronatul sectorului creşterii suinelor şi lumea rurală, unde porcii sunt crescuţi în sistem gospodăresc. Acest antagonism tinde să ia expresia unor acte normative care să impună anumite reguli celor care cresc porci în gospodării, dar, deocamdată, autorităţile nu au îndrăznit să ia o decizie clară, fiindcă aceasta ar fi considerată nepopulară.

 

Reguli mai stricte! Dar pentru cine?

 

Lucrurile ar trebui însă bine cântărite şi aplicate cu ochii strict pe realitatea socială şi economică. Sunt aspecte evident negative ale creşterii porcilor în satele româneşti: animale lăsate libere, hrană dubioasă, nerespectarea unor minime reguli de profilaxie. Acestea trebuie depistate şi amendate. Există însă şi mici crescători de bună credinţă şi dispuşi să aplice bunele practici, fireşte, dacă cineva este dispus să-i înveţe. Lor ar trebui să li se permită să crească şi să vândă câţiva porci, cu ocazia Crăciunului: câteva mii de lei contează enorm pentru o mică gospodărie! Cei care cresc porci cu zecile, fără să aibă o formă de organizare juridică şi nu sunt supravegheaţi, modul lor de activitate fiind unul pe care eu îl numesc haiducesc, nu ţărănesc, ar trebui mai degrabă supuşi unor reguli mai stricte. Activitatea lor are caracterul unei afaceri. Cel care creşte şi vinde câţiva porci nu face o afacere: obţine un mic câştig pentru gospodăria lui. Face rost de bani ca să achite, de pildă, cheltuielile pentru copiii care merg la şcoală. Cei care iau decizii ar trebui să dispună de o bună înţelegere a realităţii şi de un bun simţ al nuanţelor.

VECTORI DE TRANSMITERE A PPA
Din anchetele epidemiologice rezultă că una dintre principalele cauze care duc la apariţia de noi focare de pestă porcină africană este numărul mare de mistreţi. În unele fonduri de vânătoare densitatea maximă depăşeşte 0,5 mistreţi/kmp, situaţie determinată de nerespectarea cotelor de vânătoare.

MADR PREGĂTEŞTE LEGEA PORCULUI
Restricţii la creşterea şi vânzarea porcului! Crescătorii mici de animale nu respectă niciodată măsurile de biosecuritate din ferme, spune ministrul agriculturii Adrian Oros, referindu-se la focarele de pestă porcină africană întinse în toată ţara. Şeful MADR a anunat că de la anul, cine vrea să crească porc pentru vânzare va fi obligat să respecte un set de reguli de biosecuritate. El a adăugat că vectorii principali de răspândire a pestei sunt omul, samsarul şi apoi mistreţul.
Click AICI şi vezi ce restricţii urmează să impună MADR pentru cei care cresc şi vând porci!

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →