La Sângeorgiu de Mureş, Semtest BVN a organizat cu succes a 16 ediţie a Paradei Taurilor. O manifestare a geneticii de top unde se adună în fiecare an foarte mulţi împătimiţi ai zootehniei. Unii dintre ei, 38 la număr, au devenit din acest an acţionari ai Semtest BVN.
Claudiu Frânc, Dan Cristian Ţandea sau Liviu Morar sunt doar trei dintre fermierii care vor beneficia de acest privilegiu de acţionari într-un business care priveşte întotdeauna spre viitor. Tot spre viitor este direcţionat şi acest eveniment. Aşa se face că tribuna de sub Dealul Tofalău a fost plină cu mlădiţele fermierilor. De altfel, prima impresie a fost că am nimerit la un spectacol pentru cei mici. Aproape fiecare fermier sosit (mulţi dintre ei şi operatori însămânţători) aveau de mână cel puţin un copil. Semn că evenimentul a creat deja prozeliţi printre fermierii din generaţiile viitoare. Bucuria de pe chipul lor se îmbina cu o anume curiozitate firească. Ochii lor absorbeau fiecare imagine şi o aşezau în minte şi în suflet.
Crescători de animale din aproape toată ţara. Chiar şi din judeţul Suceava, de unde a venit şi Daniel Negură. Fermierul din localitatea Vama, acolo unde creşte 42 de vaci cu lapte, a plecat cu noaptea în cap pentru a prinde show-ul. Deoarece, trebuie să recunoaştem, Parada Taurilor este un adevărat show al geneticii bovine. Unic în România!
Tot din Moldova, de la SCDA Secuieni – Neamţ, responsabilul cu sectorul zootehnic (la Secuieni este un nucleu de Brună), medicul veterinar George Ionuţ Stîngă a răspuns prezent invitaţiei lansate de Semtest BVN Mureş.
Simpozionul ştiinţific precede Parada Taurilor ca o promisiune de mai bine
Cu o zi înainte, pe 6 octombrie, tradiţionalul simpozion a avut în temă reproducţia ca o nouă etapă istorică în România, iar ca obiectiv stabilirea rolului fermelor de elită la rasa Bălţată Românească de tip Simmental. Valer Sician, directorul Semtest BVN, a subliniat rolul structurii pe care o conduce în apariţia şi dezvoltarea fermelor de elită în ţară. Ca o confirmare a acestui rol, Liviu Morar – administrator al Fermelor ADO, le-a prezentat celor peste 80 de participanţi situaţia de fapt dintr-o asemenea fermă de elită, subliniind faptul că în atât de puţină vreme, saltul genetic a dublat producţia de lapte. Despre Fermele ADO vom scrie curând de la faţa locului, din localitatea Peşteana, judeţul Hunedoara. Mai precis, în Ţara Haţegului, acolo unde laptele are gust de poveste.
Rolul Eurogenetik în dezvoltarea fermelor de elită în Europa se răsfrânge şi asupra României, cel puţin aşa am înţeles din prezentarea făcută de către directorul BVN, Aumann Johannes, împreună cu Anna-Maria Miller. Directorul SCDCB Arad, Gheorghe Săplăcan, a prezentat rolul staţiunii în dezvoltarea acestui gen de ferme, începând, firesc, cu exploataţia unităţii arădene. S-a discutat şi despre rolul COP în dezvoltarea fermelor elitiste, rol subliniat de către Iacob Boca, de la Asociaţia judeţeană a crescătorilor de taurine – Mureş. USAMVB Timişoara, prin vocea profesorului Ioan Huţu, a reliefat rolul pregnant al fermelor de reproducţie în sectorul creşterii bovinelor de lapte. Rol dezvoltat inclusiv prin extinderea biotehnologiilor, în special embriotransferul. Despre care a ţinut să ne informeze medicul veterinar Lucian Hârceagă, împreună cu profesorul Dan Drugociu de la USAMV „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, cu referiri la experienţe practice de cercetare desfăşurate în ferme. Fiecare dintre aceste prezentări au elemente interesante şi ne vom apleca asupra lor într-un text separat. Regretatul profesor Alin Bârţoiu de la USAMV Bucureşti nu a mai fost printre noi să ne împărtăşească din cunoaşterea şi munca depuse cu multă pasiune. Dar dincolo de cele veşnice şi de nepătruns, cercetarea şi studiul practic sunt esenţa viitorului.
De aceea trebuie spus că în fiecare an dintre ultimii patru în care am urmărit îndeaproape desfăşurarea simpozioanelor de la Sângeorgiu de Mureş, ediţia de anul acesta a creat un forum de discuţii instant, care a continuat mult în noapte. Mai ales că preşedintele FCBR, Claudiu Frânc, a avut microfonul de câteva ori la îndemână şi a putut să încingă un pic spiritele.
Uneori simt nevoia să privesc spectacolul ca un… spectator
Chiar îmi impun asta! Dar nu prea reuşesc. Aşa se face că fiecare scenă îmi trece cumva prin inimă şi prin minte. Aplauzele sunt de cele mai multe ori controlate, chiar parşive. Ei, bine, la Parada Taurilor reuşesc fără nici un efort să fiu copilul din rândul trei. Să privesc, cu uimire, dansul ciudat dintre îngrijitor şi namila de o tonă. În gândul meu transform fiecare taur într-un viitor produs. Nu văd decât viţeii frumoşi zburdând prin zăpadă. Apoi, într-un moment de luciditate, zăpada din reverie se transformă în foroaşte de brad, iar taurii îşi recapătă dimensiunea amelioratoare.
Aici, tauri precum Huldig, Maradona sau Top Gun pot fi descifraţi de cei care îi privesc din perspectiva economică a viitorului din fermele lor. Cei trei pomeniţi anterior fac parte din categoria de prezentare “Eurocarne”. Primul având cel mai mare număr de doze vândute la intern, 54.900 bucăţi, din toţi cei 30 de tauri care ne-au salutat la paradă. Din următoarea categorie de prezentare, “Holstein Friză”, l-am remarcat pe Clinton (un taur de perspectivă cu doar 560 doze livrate la intern, deocamdată), care are cea mai mare valoare de ameliorare genetică (VAG – 147) dintre toţi taurii. Garibaldi, cu 4.200 de doze livrate la intern şi o VAG de 113, face parte din categoria “Euroclasic”. Un al doilea cel mai căutat taur, din punct de vedere comercial (30.580 doze livrate la intern şi 20.000 la extern), este Winston şi reprezintă cu succes categoria “Eurotop”. La ultima categorie, “Euroto Genomic”, acolo unde se află taurii foarte tineri, testaţi genomic, i-am remarcat pe Huterandre (22.320 doze la intern şi 20.000 la extern) şi pe Mogul, cel care este al doilea descendent ca valoare genetică dintr-o pleiadă de 33 de fii ai celebrului taur Manigo.
Dar natura este un pic peste toate calculele hârtiei. Într-o ecuaţie genetică există destul loc pentru hazard, atât pentru “excepţii excepţionale”, cât şi pentru decepţii. De aceea, fiecare taur care a defilat prin faţa mulţimii exaltate din “potcova” de sub Dealul Tofalăului are şansa sa de a aduce vârfuri de producţie, prin ameliorare, în fermele comerciale.
De remarcat faptul că, din acest an, Parada Taurilor Semtest BVN are şi un imn. Aşa că spectacolul geneticii de la Sângeorgiu de Mureş are absolut toate “ingredientele” pentru a putea fi ”gustat” de toată lumea.
VEGETALUL SUSŢINE TAURII CARE I-AU IMPRESIONAT PE CEI APROAPE 2.000 DE PARTICIPANŢI
Pentru bunăstarea acestor animale splendide se lucrează în fiecare an ceva mai mult de 400 hectare de teren agricol şi peste 100 ha cu pajişti permanente şi temporare (cu amestecuri de borceag şi lucernă) şi anuale (cu borceag). Aşa cum v-am mai povestit şi altădată, la Semtest BVN de vegetal se ocupă Ioan Aurel Pop. “Anul acesta a fost unul bun, mulţumim lui Dumnezeu”, a precizat tânărul doctor în zootehnie. Un an cu recolte bune şi foarte bune pe mai toată linia. Ioan Aurel Pop era un pic nemulţumit de cele 2,7 t/ha înregistrate la soia, dar seceta din iulie şi august a fost un factor pe care nu şi-l poate imputa. La porumbul siloz (circa 20 ha) a realizat producţii aproape de 70 t/ha cu hibrizi de la KWS şi Euralis, cu FAO peste 500.
Anul acesta a fost primul în care au cultivat şi porumb boabe. Au renunţat la el anterior, deoarece se fura. De acum, primăria a creat serviciul de poliţie comunitară şi le-au promis că fenomenul va fi ţinut sub control. Şi aşa s-a întâmplat: anul acesta „furturile au fost nesemnificative, ceea ce ne încurajează să cultivăm mai mult porumb pentru boabe în 2018”, spune tânărul zootehnist. Grâu au semănat pe circa 60 ha iar rapiţă pe 65 ha. Rapiţa era frumos răsărită iar porumbul, deşi folosesc hibrizi extratimpurii, încă nu era pregătit de recoltare.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/203 (ediţia 15-30 noiembrie)
