Actele de constituire a ACAR au fost semnate în prezența ministrului Agriculturii, care s-a întâlnit cu fermierii din vestul țării în județul Timiș.
De ce a fost nevoie de o asociație a cooperativelor? „Trebuie să învățăm ce înseamnă economia de piața și care sunrt regulile după care joacă cei de pe piața liberă europeană. Dacă nu avem inteligența să ne coagulăm, să creem volume de marfă astfel încât să devenim interesanți pentru marea piață de retail, vom pierde această bătălie. Chiar dacă e târziu, trebuie să facem pasul ăsta, pentru că forma de asociere de tip economic este singura care poate salva fermierul român”, a spus Călin Fărgaciu, la finalul întâlnirii dintre ministru și fermieri.
Exact același lucru îl spune și Achim Irimescu: „Cooperația reprezintă viitorul agriculturii românești”. Ce a însemnat pentru fermieri prezența acestuia la întâlnirea cooperativelor agricole? „Înseamnă că Ministerul Agriculturii devine partener de dialog, nu este doar organ de control. A înțeles că în România există o piață a cooperativelor agricole, vine cu informații mult mai bune, lucrând în străinătate, și și-a dat seama că pasul pe care îl facem este important și pentru noi, dar și pentru minister, pentru că astfel România intră în lumea bună a agricultorilor din Europa”, a mai spus Călin Fărgaciu.
Concret, ministrul Agriculturii le-a promis fermierilor din ACAR că le va da un birou în sediul MADR, unde își vor putea delega un reprezentant care se va ocupa de problemele cooperativelor, dar și că va face tot posibilul ca legea cooperației, care așteaptă de luni bune în Parlament, să iasă cât mai repede și într-o formă agreată de fermieri, care să fie în folosul lor.
Cioloș: Nici eu nu mi-aș pune bunurile în cooperativă!
„Dacă aș fi fermier, nici eu nu mi-aș pune bunurile la comun într-o cooperativă. Fermierii nu sunt angajații cooperativei, ei sunt membri. Acest tip de gândire le creează agricultorilor un blocaj mental și-i duce cu gândul la fostele cooperative comuniste. Cooperativa trebuie să presteze niște servicii pentru fermieri. (…) Fermierii dintr-o cooperativă trebuie să se aprovizioneze împreună cu anumite input-uri, să-și comercializeze produsele, să găsească piață de desfacere. Tipul ăsta de cooperativă trebuie susținut 100%!”, a spus primul ministru Dacian Cioloș, o zi mai târziu, la Conferința Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală (FNGAL), unde a participat alături de ministrul Agriculturii.
ETICHETA CARE SALVEAZĂ LAPTELE ROMÂNESC!
Senatul a adoptat, pe 15 martie 2016, proiectul de lege pentru o nouă etichetă la lapte: consumatorii vor fi avertizați ce cumpără, ce conține laptele, din ce e făcută brânza sau untul. „Am stabilit măsuri suplimentare pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum, precum și a produselor lactate. Consumatorii vor fi informați, conform noilor etichete a cutiilor de lapte, dacă laptele pe care scrie produs natural românesc conține în totalitate lapte ca materie primă. Dacă bagi înlocuitori lapte praf, nu mai poți vorbi de produs natural și asta va scrie pe ambalaj. Dacă are lapte din afară, nu va mai scrie produs românesc. Acum, pe etichetele produselor este trecut doar producătorul, nu și țara de proveniență a materiei prime. (…) În perioada imediat următoare vom stabili și sancțiunile aplicate celor care nu respectă legislația. Proiectul de lege a fost adoptat și de Senat și urmează să intre la vot în plenul Camerei Deputaților”, spune Nini Săpunaru, prețedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților.
Datele Eurostat, citate de Săpunaru, arată că doar 22% din laptele produs de fermierii români ajunge să fie procesat în fabricile din România. Media europeană e de 92%. Restul laptelui procesat în țara noastră e importat din Polonia sau Ungaria, în timp ce fermele românești falimentează, iar produsele din lapte sunt bătute, la raft de produse mult mai ieftine, din ulei de palmier. „Atâta timp cât este un produs comestibil, nu-l putem interzice, dar trebuie să avertizăm consumatorul”, spune ministrul Achim Irimescu despre produsele care fac concurență neloială lactatelor românești.
Articol publicat in revista Ferma nr.5(166) 15 – 31 martie 2016
