„Cei peste 50 de membri implementează în fermele lor cele mai noi tehnologii de cultivare a plantelor agricole, utilizează produse performante, soluţii tehnologice avansate, lucrează cu maşini şi utilaje agricole de mare productivitate, toate acestea având drept scop creşterea randamentului la hectar şi obţinerea unor producţii superioare calitativ”, susţine Tudor Nenu, directorul executiv al Cooperativei Agricole Vlaşca 2008.
Cultivatori de cereale şi de plante tehnice, cooperatorii giurgiuveni lucrează în total circa 40.000 de hectare, în următoarea structură de producţie: aproximativ 17.000 ha cultivate cu cereale păioase, 7.000 ha de rapiţă, 1.000 ha cu soia, 8.000 ha cu porumb şi peste 4.000 ha ocupate cu floarea-soarelui, la care se mai adaugă şi alte suprafeţe cultivate cu plante furajere şi alte culturi agricole.

Bilanţ pozitiv
În 2017, cifra de afaceri a cooperativei s-a ridicat la 136.000 de lei, în timp ce profitul net realizat a fost de 60.250 lei (conform: www.listafirme.ro). Si în acest an, rezultatele muncii în comun sunt încununate de succes.
La sfârşitul lunii iunie a.c., cooperatorii au trecut la recoltarea semănăturilor de toamnă. Mai întâi au strâns orzul, apoi rapiţa şi grâul cam deodată, pentru că cele două culturi au ajuns la maturitatea de recoltare în sincron.
Producţia de orz s-a apropiat simţitor de 6 tone/ha, cu indici de calitate superiori. Cooperativa Vlaşca 2008 a avut an de an o suprafaţă mică de orz din pricina preţurilor joase la vânzare. Astfel, de la 8.000-9.000 tone licitate în anii precedenţi, s-a ajuns la 3.500 tone în sezonul actual de producţie. După negocierile purtate cu traderii, preţul obţinut a fost de 151,5 euro tona, mult mai bun comparativ cu anii anteriori.

Suprafaţa de rapiţă e în creştere, cea de grâu în scădere!
La nivelul cooperativei, suprafaţa ocupată cu rapiţă a crescut de la un an la altul, în prezent fiind cultivate mai bine de 7.000 ha. În anul 2017, preţul de cumpărare a fost de 366 euro/t, cu producţia preluată din fermă, identic cu cel de acum doi ani, iar în acest an nu s-a obţinut un preţ strălucit.
În schimb, la grâu, cooperatorii au redus suprafeţele cu peste 1.000 ha, ajungând la puţin peste 12.000 ha. Producţiile la orz au fost bunicele, dar nu la potenţialul la care a sperat fiecare fermier. La grâu şi la rapiţă s-au obţinut recolte mai mici cu până la 20% decât cele înregistrate anul trecut. În 2017, cooperatorii giurgiuveni s-au închis cu o medie de circa 4 t/ha la rapiţă şi de peste 7 t/ha la grâu.
Lucrările de recoltare le-au executat într-un timp extrem de scurt, datorită creşterii productivităţii muncii pe seama utilizării maşinilor şi utilajelor agricole de mare performanţă. Cooperatorii giurgiuveni deţin, în general, ferme cu suprafeţe de circa 1.000 ha. Însă excepţiile confirmă regula: Cosma Măroiu, din Găujani, care lucrează 2.300 ha, de cinci ani a renunţat la floarea-soarelui în favoarea soiei, care ocupă acum 200 ha; Biţă Racman cultivă 2.100 ha şi consideră, ca mulţi alţii, printre care şi Lucian Buzdugan, că ar fi mai bine ca subvenţiile să fie acordate sub formă de inputuri pentru agricultură; Cătălin şi Adrian Corbea, din Prundu (4.000 ha), sunt campioni la rapiţă, cu o producţie de aproape 6 tone/ha obţinută în sezonul trecut; Iordache Marin, administratorul Agro Total (3.000 ha), din Adunaţii Copăceni, a reuşit, în premieră europeană, să implementeze pe uscătorul de cereale al silozurilor sale o instalaţie termică alimentată cu peleţi din paie şi resturi vegetale.

Semănate târziu, culturile de primăvară au recuperat
Potrivit lui Tudor Nenu, semănatul a debutat prost şi culturile de primăvară nu se prezentau strălucitor de bine la venirea verii. „Am semănat foarte târziu; au fost băltiri ca urmare a ultimei zăpezi, pământul a fost bătătorit şi s-a lucrat foarte greu la pregătirea terenului, cu cheltuieli mari. Acum (sfârşitul lunii iunie – n.r.) văd că, deşi nu a plouat uniform, ploile au fost benefice şi au început să se ridice culturile şi e posibil – dacă ar mai veni un front de ploi – să avem culturi de primăvară bune”, speră Tudor Nenu.
Cooperatorii cultivă 1.000 ha de soia, 7-8.000 ha de porumb şi peste 4.000 ha de floare, suprafaţa de răsărită scăzând din cauza preţului neatrăgător al recoltei.

DEFICITARI LA CAPITOLUL IRIGAŢII
La nivelul Cooperativei Vlaşca 2008, sunt irigate peste 2.500 de hectare. Un singur fermier a investit într-un proiect cu puţuri forate şi asigură apa pe 400 ha cu ajutorul instalaţiilor de udare prin aspersiune cu pivot şi celor liniare. Sigur, în aceste condiţii cresc cheltuielile pe hectar cu vreo 15 procente.
Tudor Nenu susţine că s-au făcut progrese importante în ceea ce priveşte utilizarea unor pesticide performante, seminţe de mare valoare biologică, îngrăşăminte cu eliberare controlată, însă la capitolul apă cooperatorii giurgiuveni sunt deficitari. Aici trebuie regândită refacerea sistemului de irigaţii sau găsirea unei alternative mai moderne pentru asigurarea apei.

Tudor Nenu: „Ca o remarcă general valabilă pentru acest sezon de producţie: în comparaţie cu anii precedenţi, recoltele s-au diminuat cu până la 20%. De aceea cel mai important factor rămâne preţul. Noi urmărim cu atenţie să vedem care este evoluţia lui. Sigur, contează sistemul de producţie – semănat, întreţinut, recoltat -, tehnologia folosită, dar mai importantă e valorificarea producţiei. De la disponibilităţile băneşti pleacă totul”.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 14/219 (ediţia 15-31 august 2018)