Practic nici o altă combină de recoltat nu şi-a pus amprenta în universul recoltării de cereale precum Claas Dominator. În 2021 s-au împlinit 50 de ani de când a fost lansată pe piaţă această gamă, stabilindu-se astfel un record greu de atins. Aşa cum clarifică şi denumirea modelului, această combină a fost creată pentru a domina piaţa pe o perioadă lungă de timp. Astfel, în 1971 a fost lansat Dominator 80, urmat un an mai târziu de Dominator 100, modele care au marcat practic trecerea la clasele cu 5 şi 6 scuturători, ceea ce a stabilit noi standarde de performanţă. Cu lăţimi ale bătătorului de 1.320, respectiv 1.580 mm, aceste modele au reprezentat un pas major către cea mai avansată tehnologie a combinei de recoltat cu transmisie hidrostatică, care era disponibilă ca opţiune pentru Dominator 80. Fabrica din Harsewinkel a fost, de asemenea, complet modernizată pentru Dominator şi organizată pentru a susţine noul design modular.
Premieră mondială
De-a lungul deceniilor, diferitele serii de modele Dominator s-au impus ca cele mai bine vândute combine de recoltat din Europa. Acesta a fost rezultatul unui program de dezvoltare continuă a combinei de recoltat, etapele notabile fiind seria 5 din 1975, precum şi seriile 6 şi 8 din 1979, respectiv 1982. Încă din 1974, combinele Dominator 85 şi Dominator 105 au beneficiat de introducerea monitorizării electronice a randamentului. În 1981, Claas a prezentat o premieră mondială sub forma sistemului de cilindri, CS pe scurt, pentru Dominator 116 CS. Acest lucru a sporit încă o dată randamentul, prin utilizarea a opt cilindri de separare tangenţială pentru separarea boabelor reziduale în locul scuturătorilor. În 1986, atunci când segmentul inferior al seriei a fost completat cu modelele Dominator 115 CS, Dominator 114 CS şi Dominator 112 CS, gama CS a fost redenumită Commandor CS.
Lider de piaţă
Trecând în perioada anilor 1990, Dominator a continuat să genereze venituri importante pentru Claas şi să fie o forţă pe segmentul combinelor de recoltat, oferind performanţe impresionante nu numai pe teren plan, ci şi pe teren înclinat, cu ajutorul sistemului de curăţare 3D. Datorită acestei serii de modele, Claas a devenit liderul pieţei europene în materie de combine de recoltat şi şi-a menţinut poziţia în vârful clasamentului. În urma reunificării Germaniei, robustele combine de recoltat cu binecunoscuta culoare verde au început să fie utilizate frecvent în regiunile de cultivare a cerealelor din fosta RDG. Iar Claas a răspuns cererii privind nivelul ridicat de performanţă în materie de treierat cu noi modele de top, precum Dominator 208 MEGA. Toba cu accelerator a unităţii de treierat MEGA a sporit randamentul cu până la 30%. La scurt timp după introducerea noului sistem de treierat şi separare, combinele de recoltat Dominator echipate cu acesta au fost redenumite MEGA. Modelele mai mici au rămas însă în gama de produse pentru câţiva ani, ca o alternativă rentabilă pentru fermele cu utilaje proprii şi pentru pieţele de export.
Performanţă şi durabilitate
În timp, Dominator şi-a câştigat reputaţia şi în afara Europei. În unele regiuni din Africa, a devenit chiar sinonim pentru „combinele de recoltat” – indiferent de culoarea utilajului. Combinele Dominator au fost populare nu numai datorită performanţei lor, ci şi, mai presus de orice, datorită durabilităţii şi a designului lor simplu, direct, cu accesibilitate excelentă pentru lucrările de întreţinere. Drept urmare, modelele din această gamă au fost mereu solicitate nu numai ca utilaje noi, ci şi ca utilaje rulate. De-a lungul anilor, tehnologia lor robustă a fost completată cu inovaţii precum ghidajul hederului Contour sau sistemul de curăţare 3D. Deşi producţia de combine Dominator din Harsewinkel s-a încheiat în anul aniversar 2021, numele Dominator continuă să dăinuie! Claas produce încă modelul Dominator 40 Terra Trac în India, pentru comercializare în regiunea respectivă, iar Dominator 370 este fabricat la uzina Claas din Gaomi (China) încă din 2019, sub forma unei combine de recoltat hibride, atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export.
un articol de LIVIU GORDEA
