”Lacaune este o oaie complexă: are un uger mare, pretabil pentru mulsul mecanic, e grea şi bună de carne, în acelaşi timp” spune Claudiu Cojocariu. Fătările sunt eșalonate, iar fermierul mulge și face brânză pe tot parcursul anului.
Pornind de la o afacere în domeniul transporturilor de materiale de carieră pentru construcţii, Claudiu Cojocariu a căutat să îşi diversifice activitatea astfel încât să acopere lipsa de ocupație a angajaților din lunile de iarnă, când ratele şi salariile trebuie plătite. Ideea a venit după o vizită la o fermă de oi de lapte din Harghita.
„Făceam deja agricultură pe o suprafaţă mică, dar niciodată nu m-am gândit la oi. Nu mi-au plăcut oile, cel puțin Ţurcana, adică ideea de a sta în bâtă și de a umbla după oaie. Dar, după ce am văzut pentru prima dată oi crescute în stabulaţie, într-un adăpost tip balon, care pot să producă lapte pe tot parcursul anului, m-am gândit că trebuie să încerc”, ne-a declarat fermierul.
Claudiu Cojocariu a proiectat și construit ferma de la ”zero”
După ce a pus cap la cap tot ce a văzut la ferma de oi din Harghita, la Alex Culda (Arad) şi la câteva ferme din străinătate, Claudiu „a desenat” primul grajd de oi mame pe care l-a făcut în regie proprie.
Adăpostul are 30 m lungime x 12,5m lăţime şi 5 m înălţimea, o alee centrală de furajare şi câte 5 boxe (5 m x 4,3 m) pe fiecare parte. La unul dintre capetele grajdului este amplasată instalaţia de muls cu 2×8 posturi. „Am construit totul de la zero. Am investit destul de mult în primul an în construcţii şi animale, de aceea până acum am vândut toţi produşii”, spune Claudiu Cojocariu.
Lângă grajdul compartimentat de 160 de oi mulgătoare (10 boxe, 16 oi/boxă), a mai construit un adăpost identic pe care îl foloseşte ca „grajd tampon”, identic cu cel pentru oile mulgătoare, dar necompartimentat. Acesta este folosit pentru miei, pentru tineret şi oile sterpe o perioadă scurtă de timp, precum şi pentru o parte din furaje. Compartimentarea se face în funcţie de necesităţi, cu boxe din panouri de plasă.
Lacaune – linia de Austria
Toate animalele au fost aduse din Austria. În prima fază, a cumpărat 130 de mieluțe între 5 şi 11 luni, iar apoi încă 50 de oi mame dintr-o fermă aflată în lichidare. A ales rasa Lacaune, linia formată în Austria, numai oi şi berbeci cu pedigree. Aşa a ajuns la 180 de capete adulte.
Din Austria, mieluţele au fost cumpărate cu 330 euro/bucată, iar berbecii cu 750 euro/cap. „Lotul de mieluţe a fost neuniform. De exemplu, am avut mieluțe și de 11 luni, care au fătat imediat ce le-am adus şi au fost mieluțe de 5 luni, care erau prea mici pentru a fi montate. Le-am lăsat să depășească cel puţin 7 luni şi 45 kg și atunci le-am introdus la montă pe toate. Ulterior, după ce au fătat şi au încheiat o lactație, s-au echilibrat, acum nu mai sunt diferenţe între ele”, ne-a explicat fermierul.
Claudiu Cojocariu ne-a spus că „linia de Lacaune de Austria este superioară rasei franceze datorită unei infuzii practicate cu rasa Friză, pentru a creşte producţia de lapte, şi posibil şi cu o rasă de carne, pentru a creşte masa corporală”.
Producţia medie: 500 litri de lapte/oaie
Din cele 160 de oi adulte, la începutul lunii februarie erau în lactaţie 104 oi, cu o producţie medie de circa 1,5 litri lapte/cap la 7,5 luni de la fătare. Important de menționat este că oile au o lactație totală de peste 500 de litri/cap/sezon. Oile aflate în repaus mamar vor făta după jumătatea lunii martie.
Fermierul nu ţine o evidenţă strictă a volumului de lapte muls, deoarece acesta este prelucrat în fermă. Totuşi, din calculele făcute în perioada în care a vândut o parte din lapte, la o lactaţie de cca. 9,5 luni, producţia a depășit 500 de litri/oaie. În viitor, fermierul intenţionează să monteze un contor la aparatul de muls astfel încât să ştie exact cât lapte produce zilnic.
”Oaia de lapte este ceva cu totul deosebit de ceea ce ştiţi, doar behăie la fel. Este un animal gândit să mănânce şi să producă intensiv. Este setat să mănânce întruna, să doarmă, să bea apă și să producă lapte. Nu are voie să-și consume energia umblând pe câmp după hrană. Este un animal foarte bun, dar îi trebuie şi condiții bune de întreţinere şi hrană bună” Claudiu Cojocariu, crescător de ovine din rasa Lacaune, Gătaia, jud. Timiș.
Claudiu Cojocariu vinde mieluţele înainte de startul fătărilor
Până acum fermierul a vândut toţi mieii, mieluţe şi berbecuţi, la vârsta de 3-4 luni, cea mai mare parte pentru reproducţie. „Am vândut cu 300 de euro la vârsta de 3 luni. Berbecii mai mari, buni pentru montă, de 8-9 luni, i-am vândut cu 450 de euro”, arată crescătorul.
Marfa bună se caută!
O dovadă în plus că oile Lacaune BUNE, aşa cum sunt ale lui Claudiu Cojocariu, se caută este şi faptul că fermierul vinde mieluţele încă înainte ca acestea să fie fătate. „Am avut clienţi care au venit, au văzut ce animale am şi mi-au dat căpară (avans) pentru miei încă înainte de fătare”, ne-a spus fermierul.
”Şi acum am un lot de 47 de oi care urmează să fete în martie, ştiu cu aproximaţie cam câte mieluţe urmează să fete şi am primit deja avansul pentru ele” ne-a spus Claudiu Cojocariu, crescător de ovine din rasa Lacaune, Gătaia, jud. Timiș.
Laptele procesat aduce plusvaloare
La început, vindea laptele câteva zile pe săptămână. „Nu aveam clientelă pentru brânză şi produsele din lapte şi am fost oarecum nevoit, dar şi solicitat să vând o parte din lapte. Am vândut direct din fermă cu 6,5 lei/litru”, ne-a spus fermierul. „Din punctul meu de vedere, laptele de Lacaune este unul calitativ. Facem analize la lapte şi la produse cel puțin o dată pe lună. Laptele de la oile Lacaune este bun pentru procesare. De altfel, Lacaune este o oaie complexă: are un uger mare, pretabil pentru mulsul mecanic, e grea şi bună de carne, în acelaşi timp. Cel puţin aşa este „linia de Austria” pe care o am în fermă”, ne-a explicat Claudiu Cojocariu.
Pentru a creşte eficienţa producţiei de lapte, fermierul procesează acum tot laptele. Cea mai căutată este telemeaua proaspătă, dar în fermă se produc şi două tipuri de caşcaval, urdă, smântână şi unt. „Procesăm laptele după cum avem cerere. Avem câțiva clienți de bază care vin săptămânal și cumpără brânză, proaspătă şi maturată, dar avem cerere şi pentru urdă, smântână, unt şi caşcaval. Preţurile sunt bune: de exemplu telemeaua proaspătă este 40 lei/kg, cea maturată 45 lei/kg şi urda 20 lei”, ne-a spus fermierul.
Baza furajeră – nutriţie cu ajutorul consultanţilor
Claudiu Cojocariu cumpără cea mai mare parte din furaje. Fermierul lucrează 15 hectare pe care produce porumb pentru siloz. Pregătirea amestecului de furaje se face cu ajutorul unei remorci tehnologice purtate. „Acum oile mănâncă cca. 3,5 kg amestec furajer, care are un conţinut de 2,7-2,6 kg substanţă uscată. Ideal ar fi să mergem pe o proporţie egală 50-50% partea de fibroase cu cereale/măcinătură în amestecul furajer. În plus, la muls oile primesc furaj granulat”, precizează crescătorul.
După mai multe încercări, fermierul foloseşte acum o reţetă complexă elaborată de către consultanţii de la Fides Agro. „Am avut probleme în a găsi o sursă de fân de lucernă de bună calitate, iar pentru a asigura necesarul de proteină în raţie am crescut mult partea de concentrate şi am scăzut fibroasele. Asta m-a dus la acidoză şi a scăzut producţia de lapte. Am observat destul de repede şi am căutat o sursă bună de lucernă. Aduc lucernă deshidratată de calitate superioară, de la un fermier din Brăila. Furajul pentru o oaie în lactaţie mă duce undeva la 3 lei/zi„, ne-a declarat fermierul.
Prolificitate: 1,8-1,9 miei/oaie
În cele trei sezoane de fătări de până acum, prolificitatea medie a fost de 1,8-1,9 miei/oaie. „Cu toate acestea, fiind la început, din fermă au plecat în medie 1,4 miei/oaie după fiecare fătare, pentru că am mai avut pierderi”, spune acesta.
Animalele importate aflate la prima fătare au fost mai mici şi fătările au fost mai dificile, aproape fiecare oaie a trebuit ajutată. După care, la a doua şi a treia fătare „s-au descurcat singure şi acum nu mai sunt nici eu așa de stresat”, ne-a spus, zâmbind, Claudiu Cojocariu.
Mieii se despart de mame din a doua zi de viaţă, oile se mulg
În timpul fătărilor, fermierul pregăteşte o boxă pentru oile şi mieii fătați. Dimineaţa sunt verificaţi dacă au supt. Dacă n-au supt, sunt ajutați să sugă sau oaia mamă este mulsă şi mielul hrănit cu colostru, la biberon. Din a doua zi, mieii trec în boxele pentru miei din maternitate, iar oile intră în programul normal de muls şi furajare.
„Este tehnologia pe care am practicat-o până acum şi este varianta cea mai bună. Rasa Lacaune este gândită să producă lapte. Am văzut fermieri care se chinuie cu mieii la oi, dar mieii nu pot să sugă suficient şi se pierde din producţia de lapte. Prin mulsul mecanic este stors tot laptele şi este stimulată lactaţia”, consideră Claudiu Cojocariu.
Până se învaţă cu aparatul de alăptare, mieii primesc individual patru „mese” pe zi din înlocuitor de lapte (lapte praf). „Mieii merg mai bine pe lapte praf, iar de la 2 săptămâni primesc granule şi lucernă, învață să mănânce şi sunt înţărcaţi la 40-50 de zile, când au circa 20 kg. Dacă foloseşti un lapte praf de calitate poţi să ai un spor mai bun decât cu laptele (natural) de oaie”, a punctat Claudiu Cojocariu.
Claudiu Cojocariu: urmează dublarea efectivului!
În viitor, Claudiu Cojocariu doreşte să mai construiască încă două adăposturi identice cu cele pe care le are acum, care să fie poziţionate „în oglindă”. „Vreau să pot întreţine 320 de oi mulgătoare, câte 160/grajd, pe care să le mulg alternativ tot timpul anului. Vreau să ajung la un efectiv de 400 de oi mame, deoarece, ca să faci performanță trebuie să ţii evidenţa fiecărui animal. Acum le am pe boxe, cu fiecare animal numerotat, aşa le ştiu pe cele care au probleme. În cazul unui efectiv mai mare, totul ar deveni industrial”, ne-a mărturisit fermierul.
Claudiu Cojocariu este ajutat de familie şi încă un angajat pentru muls. Utilajele folosite sunt tractorul cu remorca tehnologică şi un încărcător telescopic Manitou.
