Multe dintre neajunsurile înregistrate în activitatea de COP la ovine şi caprine apar din cauza faptului că fermierul nu ştie dinainte ce are de făcut astfel încât să-şi pregătească activităţile din timp. Aceste pregătiri uşurează munca sa şi a controlorului şi elimină eventualele erori care pot să apară în fiecare etapă. O bună planificare a organizaţiilor de control acreditate (în speţă asociaţiile crescătorilor de ovine), experienţa controlorilor şi informarea corectă a fermierilor ne asigură că activitatea de control va fi un succes şi va contribui la îmbunătăţirea structurii genetice a raselor de ovine şi caprine din ţara noastră.

Structura organismului de control
Autoritatea competentă pentru acreditarea organismelor sau autorităţilor responsabile pentru organizarea şi efectuarea controlului oficial al producţiei este Agenţia Naţională pentru Zootehnie (ANZ), care are unităţi în fiecare judeţ (OJZ-uri). Dacă reprezentantul ANZ din teritoriu constată încălcări ale modului în care se face controlul, pe baza unui raport, poate retrage acreditarea şi suspenda activitatea de control.
Principalele atribuţii ale organizaţiei de control sunt verificarea şi aprobarea cererilor fermierilor privind preluarea animalelor în controlul oficial şi asigură personalul necesar (controlorii). O obligaţie foarte importantă este instruirea controlorilor cu privire la tehnica efectuării controlului. De asemenea, OJZ întocmeşte graficul de control pentru zona în care este acreditată, informează crescătorii de ovine şi caprine asupra obligaţiilor ce le revin şi constituie baza de date pe care o transmite autorităţii superioare pentru calcularea şi publicarea rezultatelor. OJZ transmite rezultatele controlului oficial şi crescătorilor de ovine şi caprine, pentru a ajuta la realizarea unui management eficient în anul următor.
Controlorii vor fi selecţionaţi dintre persoanele cu studii de specialitate (medii sau superioare) din localităţile unde se află fermele care solicită efectuarea controlului oficial. Controlorii trebuie să cunoască tehnica de efectuare a controlului şi să fie prezentaţi fermierilor unde urmează să-şi desfăşoare activitatea de către responsabilul de control (de obicei, preşedintele asociaţiei). Controlorul este responsabil de executarea regulamentară a controalelor în fermele în care a fost repartizat. Pentru a-şi desfăşura activitatea, primeşte un număr (cod) care va fi aplicat pe toate documentele emise de acesta. Controlorul este obligat să participe la toate cursurile de instruire la care este convocat.

Ce sarcini îi revin fermierului?
Crescătorul care doreşte intrarea efectivului de oi/capre în control trebuie să depună o solicitare scrisă la organizaţia de control acreditată, în care va menţiona şi metoda de control care doreşte să fie aplicată. Pentru aceasta, toate oile/caprele din fermă trebuie să fie individualizate şi înregistrate conform sistemului oficial. Fermierul asigură accesul controlorului la întregul efectiv de animale. În sezonul împerecherilor trebuie să folosească monta naturală dirijată sau însămânţarea artificială, respectiv transferul de embrioni, care să ofere garanţia că se cunoaşte originea (tata şi mama) produşilor (miei sau iezi). Crescătorul asigură asistenţă controlorului la fiecare etapă de control.
La intrarea în controlul oficial, fiecare fermă primeşte un cod. Atribuirea mai multor coduri este exclusă, chiar dacă efectivul de oi/capre aparţinând fermei este împărţit între mai mulţi proprietari.
O fermă poate fi retrasă în orice moment din controlul oficial. Crescătorul va anunţa aceasta în scris cu cel puţin 30 de zile înaintea ultimului control planificat. Controlul poate fi reluat, la cererea crescătorului, după cel puţin un an.
Controlul oficial se efectuează de către controlori străini de fermă, fiind excluse persoanele care lucrează în fermă sau trăiesc în comunitate cu proprietarul animalelor, persoanele interesate financiar de fermă şi rudele de gradul I pe linie ascendentă sau descendentă.
În ordinul 22/2006 se menţionează două metode de control:
– metoda A, când toate controalele sunt efectuate de un reprezentant al organizaţiei de control;
– metoda B, când activitatea de control este efectuată de fermier. Crescătorul va fi autorizat pentru efectuarea controlului oficial în ferma proprie de către organizaţia de control, după efectuarea cursurilor de instruire şi nu va beneficia de plata manoperei de control.

Sorin-Octavian VOIA
USAMVB Timişoara
Ştefan PAPP
OJZ Timişoara

SARCINI FINANŢATE DIN BUGETUL STATULUI
Aplicarea normelor de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie este reglementată prin Ordinul numărul 22/2006, publicat în Monitorul oficial al României, Partea I nr. 146bis/15.II.2006 şi poate fi consultat online pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie, la adresa http://www.anarz.eu.
Fondurile publice pentru efectuarea activităţii de control sunt prevăzute pentru:
– manopera de cântărire şi înregistrare a producţiei de lapte;
– achiziţionarea cântarelor;
– manopera pentru controlul producţiei de carne şi controlul producţiei de lână şi pielicele;
– dezvoltarea şi întreţinerea sistemului informatic şi constituirea bazei de date;
– achiziţia de formulare tipizate, tipărirea şi expedierea către crescători a buletinelor şi documentelor oficiale
– estimarea valorii de ameliorare.
Condiţiile stipulate în Ordinul 22/2006 urmează a fi modificate prin noi reglementări, pe care vi le vom face cunoscute de îndată ce vor fi aprobate.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-31 decembrie 2017)