Inițiativa a intrat pe traseul legislativ chiar anul acesta. PL-x 455 a fost înregistrată în 13 aprilie 2022. Consiliul Economic și Social (CES), care are numai rol consultativ, a dat aviz nefavorabil. Consiliul Legislativ, în schimb, a dat aviz favorabil.
COMISIA DE AGRICULTURĂ A VOTAT PENTRU LEGE
Senatul a adoptat proiectul de modificare a Codului Civil, care a fost apoi trimis la Camera Deputaților, fiind luat în evidență la 1 septembrie 2022. Aici, a fost expediat unor comisii de specialitate pentru avizare.
Comisia pentru Agricultură, de pildă, a redactat un raport favorabil. După ce primește toate avizele de la comisii, proiectul legislativ intră la vot, în plenul Camerei Deputaților.
Amendamentul ca durata minimă obligatorie să fie de minimum zece ani i-a bucurat pe fermierii arendași, mai ales pe cei care lucrează sute sau chiar mii de hectare arendate. De fapt, inițiativa aceasta a fost mai întâi formulată în mediile asociative ale fermierilor, de unde a fost apoi promovată în Parlament, pentru a fi legiferată.
MOTIVAREA ARENDEI PE 10 ANI
Câțiva deputați și senatori (unii dintre ei cu interese în agricultură) au conceput, în consecință, proiectul de lege. Iată ce au scris parlamentarii în expunerea de motive: ”durata minimă obligatorie se impune ca urmare a dreptului, cât și a obligației arendașului de a investi în teren, ori, orice investiție se face într-un context de stabilitate, fiind imperios necesară o perioadă de amortizare a investițiilor.
Astfel, se urmărește dezvoltarea în domeniul agriculturii, ori dezvoltarea este condiționată de accesarea de fonduri europene, de contractarea creditelor bancare, de investiții pe termen mediu și lung, toate acestea impunând o stabilitate, care se poate asigura doar prin impunerea unei durate minime a contractelor de arendare”.
CES A DAT AVIZ NEFAVORABIL
Cum am precizat anterior, CES a avizat nefavorabil proiectul de lege, în luna mai, înainte să ajungă la Senat, argumentând că propunerea legislativă introduce o serie de măsuri total dezechilibrate, în favoarea arendașilor. CSE a mai notat că arendarea pe un termen de minimum 10 ani și instituirea obligativității transmiterii contractului către subdobânditor vor descuraja, în fapt, încheierea contractelor de arendă, contrar scopului avut în vedere.
Totodată, CSE a observat că legislația în vigoare conține prevederi cu privire la termenul de arendare a unor suprafețe, astfel încât încetarea contractelor de arendă este suficientă și acoperitoare.
CES are numai rol consultativ, prin urmare avizul negativ nu a obstrucționat parcursul instituțional al proiectului de lege.
LEGE ÎN FAVOAREA ARENDAŞILOR
Măsura a fost întâmpinată cu entuziasm pe rețelele de socializare. Comentatorii, unii dintre ei, cel mai probabil, fermieri arendași, au susținut că o arendă de minimum 10 ani va stimula investițiile în irigații și va duce la dezvoltarea, în general, a fermei respective.
Alții au vorbit despre securizarea unor afaceri agricole care vor fi finanțate din fonduri europene, întrucât proiectele sunt multianuale.
În fine, sunt și susținători mai abrazivi în exprimare: micii proprietari, că ei dau, de obicei, terenul în arendă, sunt niște puturoși/neputincioși care nu sunt capabili să-și lucreze pământul și să fie mulțumiți că își primesc arenda anuală.
Nu puțini comentatori s-au poziționat însă împotriva legiferării unei durate minime de zece ani, calificând măsura ca defavorabilă micilor proprietari. Chiar și entități sindicale se opun acestei măsuri, pledând pentru o durată minimă obligatorie de șapte ani.
ÎN FRANŢA ARENDA POATE FI ŞI PE 25 DE ANI
Inițiativa pare să fi fost inspirată de modelul francez, care, într-adevăr, îi favorizează puternic pe arendași, în relația cu proprietarii terenurilor. Durata minimă a unui contract de arendă poate fi de 9, 18 sau 25 de ani, dar există numeroase amendamente și derogări care pot fi în favoarea proprietarului de teren agricol.
De pildă, dacă proprietarul intenționează să lucreze el terenul, dar încă nu a luat o decizie în acest sens, poate încheia un contract de arendă pentru numai un an. Legea nu permite însă reînnoirea arendei mai mult de cinci ori.
Legiuitorul a luat astfel în calcul că nu numai proprietarul, dar și un urmaș al proprietarului ar dori să investească în agricultură și ar putea astfel să aibă pământul la dispoziție. Totodată, dacă un proprietar intenționează să vândă terenul până la expirarea unui contract de arendă, legea îi permite, dar îi conferă arendașului drept de preempțiune.
FACILITĂŢI PENTRU PROPRIETARI
Modelul francez, deși privilegiază arendașul, are și facilități pentru proprietar, facilități care ar trebui să existe și în forma finală a legii noastre, altfel, efectele ar putea fi perverse: micii proprietari nu vor mai arenda ca până acum, piața funciară s-ar putea gripa, agricultura ”la negru” arputea să câștige teren etc.
Legiuitorul are responsabilitatea nu să satisfacă unilateral niște interse private, ci să reglementeze în interes public: micii proprietari sunt și ei cetățeni români iar dezvoltarea comunităților locale, în ansamblul lor, este o obligație a statului român.
un articol de
STELIAN RĂDESCU
