5 minute de citit

Chlamidioza păsărilor se poate transmite la om!

foto 1 4 Chlamidioza păsărilor se poate transmite la om!
Foto 1: iStock.com/Dr_Microbe

Boala este produsă de Chlamydophila psittaci la păsările domestice şi sălbatice și poate evolua fără semne clinice, cu localizarea agentului etiologic în intestin. Este contagioasă şi se transmite la om.

Pierderile economice sunt produse prin mortalitate, scăderea ouatului, confiscări de abator şi cheltuieli legate de tratament şi asanare.
Focarele de boală la păsări sunt surse de infecţie pentru personalul fermelor şi abatoarelor, la care se adaugă izbucniri epidemice familiale legate de contactul cu păsările de agrement şi porumbeii infectaţi.

EPIDEMIOLOGIA BOLII

Boala a fost semnalată la peste 130 specii de păsări. Printre acestea se numără toate speciile de importanţă economică, păsările de agrement şi numeroase specii de păsări sălbatice.
Infecţia este însă mai frecvent întâlnită la curci, palmipede şi porumbei şi mai rar la găini şi fazani. Păsările de agrement (papagalii, peruşii şi altele), la care infecţia evoluează inaparent, sunt o permanentă sursă de infecţie pentru om.
Sursa de infecţie o constituie, de regulă, păsările infectate, cu forme clinice sau asimptomatice, care elimină chlamidii prin dejecţii. Un rol important revine vrăbiilor şi porumbeilor care, pătrunzând în crescătoriile de păsări, le infectează, transmiterea infecţiei fiind posibilă şi în sens invers.
Porumbeii şi păsările de agrement se infectează cu ocazia concursurilor şi expoziţiilor. Porumbeii semisălbatici din marile oraşe sunt infectaţi în proporţie de 20-85%!

ASPECTE CLINICE ALE BOLII

Perioada de incubaţie variază între 5 și 15 zile, în medie 8-10 zile. Formele clinice supraacute sunt rare, întâlnite doar la papagali. Boala evoluează de regulă acut, subacut sau cronic.
Unul din primele simptome este scăderea bruscă a ouatului, însoţită de apetit capricios şi sete accentuată. Păsările bolnave sunt abătute, somnolente, prezintă mers nesigur, adesea cu pareze ale aripilor şi membrelor, tremurături; porumbeii au capacitate redusă de zbor iar în formele cronice slăbesc și au musculatura pectorală redusa.
La toate speciile se constată frecvent secreții, conjunctivite mucopurulente, diaree, dejecţiile având un aspect gelatinos şi culoare galben-verzuie.
Porumbeii prezintă uneori respiraţie bucală dificilă.

ASPECTE LEZIONALE ALE BOLII

Leziunea cea mai frecvent întâlnită la toate speciile este reprezentată de membrane gălbui pe ficat şi splină. Aceste leziuni pot fi întâlnite și la nivelul sacilor aerieni și cordului.
La curci se întâlnesc îngroşări ale epicardului sub forma unor dungi neregulate, albicioase şi ale pericardului, care este congestionat şi acoperit cu membrane gălbui.
Pulmonul este congestionat, cu focare de bronhopneumonie. Ficatul şi splina sunt mărite şi congestionate, cu consistenţă scăzută, uneori cu focare mici de necroză. În evoluţiile acute şi subacute se constată enterită şi o cantitate crescută de uraţi în cloacă.

METODELE DE PREVENȚIE

Profilaxia generală se realizează prin carantină, control serologic al efectivelor de completare şi prin excluderea contactului cu păsările sălbatice şi sinantrope, în primul rând cu porumbeii şi vrăbiile.
În situaţiile în care păsări din diferite crescătorii sunt adunate la un loc pentru concursuri şi expoziţii se recomandă administrarea pe întreaga perioadă a tetraciclinelor în furaj.
În scopul prevenirii infecţiilor umane în mediul urban s-a recomandat reducerea populaţiei de porumbei sălbatici din marile oraşe. În multe ţări boala este inclusă în lista bolilor declarabile şi este reglementată circulaţia păsărilor din focarele de boală.
Încercările de imunoprofilaxie nu au dat rezultate încurajatoare şi nu au găsit o aplicaţie practică.

foto 2 4 Chlamidioza păsărilor se poate transmite la om!
Foto 2: iStock.com/Tomasz Śmigla

CUM PUTEM COMBATE BOALA?

Combaterea se realizează prin reducerea surselor de infecţie în focarele de boală, evitarea difuzării acesteia şi prevenirea contaminării umane.
Soluţia ideală şi cea mai rapidă este sacrificarea întregului efectiv şi repopularea după o dezinfecţie riguroasă.
În efectivele de valoare se va proceda la sacrificarea tuturor păsărilor bolnave sau cahectice, iar celelalte vor primi furaje cu adaos de tetracicline timp de minimum trei săptămâni. Spre sfârşitul perioadei de tratament păsările vor fi trecute în adăposturi dezinfectate.
Pe toată perioada tratamentului se vor evita aglomerările şi se vor asigura celelalte condiţii de zooigienă. Se evită lucrările care pot genera praf sau aerosoli.
În focar se vor lua măsuri pentru a evita accesul păsărilor sălbatice sau a altor animale.

ATENȚIE! Se interzice accesul persoanelor străine iar personalul propriu va fi instruit asupra pericolului de infecţie şi a măsurilor de protecţie.

TRATAMENTUL RECOMANDAT

Doar tetraciclinele pot fi utilizate în scopuri terapeutice, preferându-se tetracicline, care, administrate în furaj, 400-800 g/tona de furaj, timp de 3 săptămâni, sterilizează organismele.
Dozele mici (100-300 g/tonă) pot opri evoluţia epizootiei, dar păsările continuă să elimine chlamidii prin dejecţii, iar la sacrificare pot provoca infecţii la personalul abatoarelor.
Pentru tratarea porumbeilor s-a recomandat administrarea preparatului hidrosolubil de clortetraciclină în apa de băut, asigurând 100-110 mg substanţă activă la 1 kg greutate corporală, pentru o perioadă minimă de 25 zile (12). Pentru asanarea efectivului sunt necesare perioade repetate de tratament alternate cu perioada în care nu se administrează antibioticul.
La psittacide, durata tratamentului este de 45 zile, adăugându-se în furaj şi vitaminele C, K şi B.

 

un articol de
ADRIAN STANCU
UȘV Timișoara

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →