Au fost prezentate 49 de lucrări științifice, dintre care 11 în plenul ședinței, iar restul de 38 lucrări, sub formă de postere. 28 de lucrări au aparținut domeniului „Genetică și ameliorare”, inclusiv ”Fiziologie” și 21 specializării ”Agrofitotehnie”. 

Dintre cele 13 stațiuni ale prestigiosului institut, cele mai multe referate au prezentat INCDA Fundulea și SCDA Turda, urmate de SCDA Secuieni, SCDA Șimnic, SCDA Livada, SCDA Teleorman, SCDA Valu lui Traian, SCDA Pitești, SCDA Lovrin, SCDA Mărculești, SCDA Suceava și CCDCPN Dăbuleni. 

Noutăți științifice la principalele specii agricole 

• Un nou hibrid de porumb. Ședința în plen a debutat cu prezentarea referatului “Hibridul de porumb Fundulea 423”, de către Caterina Băduț, membră a colectivului de autori. Într-o manieră sintetică și convingătoare, au fost creionate principalele caracteristici morfo-fiziologice și performanțele agronomice și de calitate ale noului hibrid. Recenta creație a INCDA Fundulea îmbină parametri superiori de calitate (conținutul boabelor în proteină și aminoacizi esențiali) cu potențialul de producție ridicat, competitiv cu cel al celor mai bine cotați hibrizi aflați în cultură. 

• Grâul cu cel mai mare potențial genetic de adaptabilitate. Cercetătorul Ionuț Racz (SCDA Turda) a susținut referatul “Comportarea unor soiuri de grâu de toamnă în condițiile climatice de la SCDA Turda în perioada 2006-2015”, evidențiind complexele interrelații existente între regimul termic și hidric din perioade fenologice caracteristice și potențialul genetic de adaptabilitate specific cultivarelor, care au permis identificarea profilului ideotipului de grâu de toamnă cu cel mai ridicat nivel de valorificare a condițiilor de cultură zonale. 

• Noi genotipuri de lucernă. În cadrul referatului intitulat “Rezultate obținute în ameliorarea lucernei pentru îmbunătățirea calității furajului”, Maria Schitea (cercetător științific la INCDA Fundulea) a caracterizat noile genotipuri de lucernă create la Institut, care s-au evidențiat prin progrese genetice marcante în privința conținutului ridicat în proteine și a valorii nutritive, adăugate unor capacității de producție egale sau semnificativ superioare celor mai competitive soiuri obținute anterior. 

• Mazăre – cercetări comparative. Referatul “Actualități și perspective privind ameliorarea mazării de toamnă la INCDA Fundulea”, prezentat de Acuța Bărbieru, a supus atenției auditoriului o problematică de noutate pentru agricultura națională. Astfel, prin conținut și mod de prezentare, lucrarea a subliniat superioritatea genotipurilor de mazăre de toamnă comparativ cu cele aparținătoare tipului de primăvară, precum și perspectivele ca acestea să contribuie în mod eficient la creșterea semnificativă a suprafețelor cultivate cu mazăre, în cultură pură sau amestec. 

• Toleranța la secetă a orzului și orzoaicei – “Noi abordări cu privire la toleranța la secetă a orzului și orzoaicei de toamnă” a reprezentat tematica lucrării expuse de Liliana Vasilescu, (INCDA Fundulea), bazată pe inducerea stresului hidric prin desicare chimică în condiții de câmp experimental, ceea ce a permis evidențierea unor aspecte importante cu privire la caracterizarea și ierarhizarea soiurilor actuale și de perspectivă de orz și orzoaică de toamnă (creații ale Institutului) sub aspectul rezistenței la secetă.

• Diversificarea bazei genetice la porumb. Cercetătorul Roxana Călugăr (SCDA Turda) a susținut lucrarea “Influența diversificării citoplasmatice a unor linii consangvinizate forme parentale asupra unor elemente de producție la porumb”, subliniind demersurile întreprinse de stațiune pentru obținerea și valorificarea de linii consangvinizate isonucleare capabile să reducă riscul de uniformizare a citoplasmelor prin diversificarea semnificativă a bazei genetice a acestora. 

Determinarea umidității boabelor

Horia Lucian Iordan (INCDA Fundulea) a evidențiat potențialul unei noi metodologii de determinare a umidității boabelor, rapide și nedistructive, aplicabilă cu eficiență ridicată în diferite fenofaze, ce va asigura o viteză crescută de pierdere a apei din boabe după maturarea fiziologică a acestora, sporind astfel atractivitatea hibrizilor de porumb autohton.

Referatul “Strategia INCDA Fundulea pentru fundamentarea, realizarea și dezvoltarea de tehnologii durabile și economic viabile bazate pe agricultura conservativă”, susținut de Alexandru Cociu, a făcut cunoscută o parte din rezultatele obținute în cadrul Platformei de cercetări multidisciplinare pentru agricultură conservativă de la Institut.

• Sorgul, o cultură cu importanță crescută și unanim recunoscută în contextul actual al modificărilor climatice, a făcut obiectul referatului susținut de Simona Pochișcanu (SCDA Secuieni), o reușită sinteză a rezultatelor experimentale obținute în urma derulării unui studiu complex privind impactul principalelor verigi tehnologice asupra producției de boabe și calității acesteia. 

Lucrarea prezentată de Dana Malschi (USAMV Cluj-Napoca și cercetător marcant la SCDA Turda) cu referire la situațiile de risc entomocenotic a relevant evoluția dăunătorilor culturilor de grâu din Câmpia Transilvaniei în perioada ultimilor zece ani (2006-2015) în relație cu modificările climatice, în cadrul a trei sisteme de cultură: convențional, cu lucrări minime și ecologic cu perdele agroforestiere. 

Combaterea păianjenului roșu

Ultimul referat susținut în plen – “Cercetări privind combaterea păianjenului roșu comun (Tetranycus urticae) la cultura de soia, în sud-estul țării”, al colaboratorului revistei Ferma Emil Georgescu (INCDA Fundulea), a abordat principalele aspecte ale unui studiu entomologic complex, focalizat pe un dăunător extrem de periculos pentru numeroase culturi agricole, printre care și soia, din cauza atât a numărului mare de generații/an și a modului de atac, dar mai ales a incidenței ridicate de apariție a fenomenului de rezistență la numeroase insecticide și acaricide. Din prezentare, care s-a distins prin atractivitate și argumentație științifică bogată, a reieșit faptul că există soluții viabile pentru combaterea acestui dăunător, cel puțin în cazul culturilor de câmp. 

Două noi soiuri înregistrate

Un loc aparte a revenit prezentării unor noi soiuri recent înregistrate – soia Ada TD, creație a SCDA Turda, și cânepa monoică Ratza, de la SCDA Secuieni. 

Și pentru domeniul „Agrofitotehnie” lucrările prezentate au urmărit: 

– evaluarea impactului unor măsuri fitotehnice de cultivare a grâului și porumbului asupra reducerii efectelor negative ale condițiilor climatice, respectiv, asupra însușirilor solului și a eficienței economice a culturilor;

– influența unor elemente de tehnologia culturii, în noul context climatic și în specific zonal, asupra producției de grâu, orz, soia și floarea-soarelui. 

– manifestarea unor carențe de nutriție la porumb în experiențe staționare de lungă durată; 

– potențialul unor noi biofertilizanți în sistemele de agricultură durabilă;

– noi soluții de amestecuri furajere pentru îmbunătățirea randamentului și calității producției;

– aspecte privind dinamica și structura îmburuienării, precum și controlul acesteia prin noi măsuri de intervenție chimică și culturală;

– interacțiunea dintre gradul de atac al dăunătorului Ostrinia nubilalis și nivelul de infestare cu fuzarioze la porumb;

– elemente actuale privind evoluția unor dăunători de importanță economică crescândă din principalele culturi agricole. 

Această nouă ediție a sesiunii anuale de referate a INCDA Fundulea demonstrează cu prisosință că cercetarea autohtonă creează și este conectată la nevoile actuale ale celor care muncesc pe ogoare. 

Informații preluate de la ASAS

A consemnat Marian MUȘAT

AU IEȘIT LA RAMPĂ TINERII CERCETĂTORI

Expunerile referatelor înscrise în program au generat numeroase discuții, întrebări, precum și aprecieri, în majoritatea lor pozitive. Trebuie subliniat că cele mai multe lucrări prezentate în plen au fost susținute de tineri cercetători ale căror prestații au întărit convingerea cu privire la rolul actualelor centre de cercetare create în jurul unor cercetători experimentați de la Fundulea, Turda, Secuieni etc., nu numai în abordarea unor tematici de cercetare diverse, dar și în formarea de tineri specialiști pentru aceste domenii.

LUCRĂRI PREZENTATE SUB FORMĂ DE POSTERE 

Prezentările au inclus rezultate științifice valoroase ale căror diseminare și implementare vor contribui semnificativ la perfecționarea metodologiilor de lucru abordate în cadrul cercetărilor de ameliorare și agrofitotehnie și la îmbunătățirea performanțelor culturilor de câmp.

Referatele în cadrul domeniilor „Genetică și ameliorare” și „Fiziologie” au privit: 

– noi metode de izolare de ADN din probe de semințe; 

– caracterizarea moleculară prin markeri funcționali a unor soiuri de grâu;

– studii privind variabilitatea și determinismul genetic și de mediu al unor caractere importante ale grâului;

– studii privind gradul de înrudire al unor linii consangvinizate de porumb, componente ale unor programe specifice de ameliorare;

– metode fiziologice novatoare de evaluare a reacției diferențiate la acțiunea stresului hidric și termic indus ale diferitelor genotipuri de porumb și grâu, aflate în faze timpurii de dezvoltare/ameliorare;

– caracterizarea complexă a performanțelor agronomice ale unor noi genotipuri (linii, soiuri și hibrizi) la principalele specii de cultură (grâu, porumb, orz de toamnă și primăvară, triticale, floarea-soarelui și soia). 

Articol publicat in revista Ferma nr.11(172) 15 – 30 iunie 2016