Dacă efectele secetei, ale îngheţului şi altor fenomene meteo extreme, iar în ultimii doi ani, impactul pandemiei de Covid-19 au fost ţinute cât de cât sub control cu ajutorul tehnologiilor, de data acesta tocmai tehnologiile sunt cele mai afectate de „liberalizarea” preţului energiei. De ce?

Este suficient să ne gândim la faptul că ne aflăm la startul campaniei agricole de primăvară, că preţurile îngrăşămintelor sunt de zeci de ori mai mari, că şi aşa scumpe cum sunt, nu se găsesc pe piaţă din cauză că multe fabrici şi-au închis deja porţile (inclusiv Azomureş, de la noi).

CE VOR FACE FERMIERII?

Din discuţiile purtate cu producătorii agricoli din toate sectoarele (zootehnic, cultura mare, legumicultură, pomicultură, viticultură) rezultă câteva concluzii cel puţin îngrijorătoare pentru siguranţa alimentară a României:

• costurile de producţie au crescut deja alarmant şi pun în pericol recoltele din vară-toamnă;

• mulţi fermieri se gândesc deja să renunţe la procente importante din cantităţile de îngrăşăminte aplicate conform tehnologiilor de cultură;

• preţurile în creştere vor duce la falimentul multor exploataţii agricole;

• costurile mari de producţie vor duce la majorări semnificative ale preţurilor pentru alimentele de bază; coşul zilnic deja s-a scumpit în ultimele luni;

CE FAC AUTORITĂŢILE?

Din păcate, mai nimic. Măsurile de susţinere a producătorilor trebuie luate şi implementate de urgenţă, pentru a putea contracara, măcar parţial, impactul crizei îngrăşămintelor şi al costurilor cu energia la nivel de ferme.

Iată câteva soluţii propuse de producători:

• scăderea accizei la motorină

• subvenţionarea unei cote din preţul îngrăşămintelor

• plafonarea preţului la electricitate pentru fermele de producţie şi activităţile conexe agroalimentare

• acordarea de credite performante

Sunt state europene care deja au luat măsuri de sprijin pentru fermierii lor.

AM ACTIVAT CELULA DE CRIZĂ FERMA!

Ce se întâmplă cu criza îngrăşămintelor în Europa? Dar în lume? Care este evoluţia preţurilor la îngrăşăminte? Cum gestionează alţii această problemă majoră pentru agricultură şi cum răspund autorităţile din România?

Ce spun fermierii noştri? Ce spun specialiştii agronomi?

Care sunt efectele crizei asupra agriculturii şi alimentaţiei pe termen mediu şi lung?

Se va ajunge la o „ecologizare forţată” a agriculturii din cauza îngrăşămintelor prea scumpe sau indisponibile?

La toate aceste întrebări jurnaliştii FERMA MEDIA GRUP vor încerca să răspundă prin instrumentele specifice pe care le avem la dispoziţie. Vom publica pe site-ul nostru www.revista-ferma.ro informaţii actuale, cu declaraţii oficiale şi ştiri din actualitatea internă şi internaţională, cu puncte de vedere ale fermierilor. Toate acestea, prin CELULA DE CRIZA FERMA, platformă lansată de echipa noastră în 2020, odată cu agravarea epidemiei de Covid-19 şi apariţia primelor efecte negative asupra agriculturii.

NICOLETA DRAGOMIR