Crescătorii de ovine şi caprine ştiu că iezii au o viteză de creştere mai mică decât mieii, chiar dacă o capră are producţia de lapte mai mare decât o oaie. Există două explicaţii:

1. La capre nu prea avem rase specializate pentru producţia de carne, cu excepţia Boer, şi majoritatea sunt crescute şi pentru producţia de lapte, neglijând caracterele pentru carne. Rasele de capre care produc mult lapte au un metabolism mai intens decât oile, pentru a prelucra hrana ingerată cu scopul final de a susţine producţia mai mare de lapte. În consecinţă, nici iezii nu au gene pentru a acumula masă corporală în timp scurt, cu excepţia raselor pentru carne.
2. Laptele de oaie are în compoziţia lui mai multă substanţă uscată decât cel de capră, deci e mai concentrat. Chiar dacă o capră produce mai mult lapte decât o oaie, iedul consumă doar cât are nevoie, iar prin cantitatea zilnică ingerată, nutrienţii din lapte sunt într-o cantitate mai mică. Cel puţin în primele trei săptămâni atât oaia, cât şi capra produce lapte suficient pentru creşterea mielului sau iedului.

Ce facem când laptele devine insuficient?

Răspunsul este: le dăm “mâncare bună”.
Pregătirea iezilor şi a mieilor pentru perioada în care laptele devine insuficient şi nu mai susţine creşterea la nivelul potenţialului genetic va consta în obişnuirea, din timp, cu consumul hranei uscate, adică fân şi concentrate. Sigur că ei îşi vor imita mamele şi vor consuma cantităţi mici de frunze şi grăunţe chiar din jgheabul acestora, dar acolo vor găsi o cantitate limitată, pentru că adultele nu sunt furajate la discreţie.
Pentru a asigura furaj suplimentar, trebuie să îngrădim un loc din adăpost cu porţi prevăzute cu fante verticale care să permită trecerea doar a iezilor/mieilor. În aceste spaţii vom asigura, de la vârsta de două săptămâni, fân şi amestec de concentrate măcinat grosier, care va fi împrospătat şi completat de două ori pe zi şi va fi asigurat la discreţie.

Amestecul de concentrate

Toţi crescătorii de oi şi capre cunosc această tehnică de hrănire, dar ce tip de concentrate se vor asigura?
În majoritatea fermelor de ovine şi caprine unde se practică o creştere extensivă, amestecul de concentrate distribuit mieilor şi iezilor constă dintr-un amestec, în proporţii variabile, de grăunte de cereale, ca porumb, grâu, orz, ovăz, triticale, combinate câte două sau trei şi măcinate. Dacă doriţi ca mieii sau iezii să crească mai repede, nu este suficient.
Unii crescători, care dispun de fonduri, cumpără granule pentru diferite faze de creştere. Sunt mai scumpe, dar se înlătură risipa şi succesul este vizibil.
Se poate ajunge la aceleaşi performanţe prin îmbunătăţirea structurii amestecului de concentrate, pe care noi îl producem în fermă, dacă adăugăm şi alte îngrediente în structura pe bază, constituită din boabe de cereale, care sunt preponderent energetice.

CITEŞTE şi Cum folosim şroturile în hrana iezilor/mieilor?

MONOGRAFIA „GHEORGHE IONESCU- ŞIŞEŞTI, AGRONOM SAVANT 1885-1967”

Recent, Viorel Iulian Peştean, Membru de onoare ASAS, în colaborare cu Ioan Bold, Membru titular al ASAS, a studiat, interpretat şi comentat viaţa, activitatea socială şi opera ştiinţifică a celui care a contribuit cel mai mult la aşezarea pe baze ştiinţifice moderne a agriculturii româneşti, savantul agronom Gheorghe Ionescu-Şişeşti, Membru al Academiei Române şi Ministru al Agriculturii în două legislaturi, după înfăptuirea Marii Uniri a României.
Monografia este tipărită la Editura ,,PIM” din Iaşi, cuprinde 710 pagini, două volume, în format A4, în condiţii grafice deosebite. O scurtă recenzie a celor două volume o puteţi citi AICI!
(IOAN VINTILĂ, Membru titular ASAS)

un articol de
SORIN-OCTAVIAN VOIA
USAMVB Timişoara
SCDCOC Caransebeş