Nu e vorba nici pe departe de emisiile de amoniac sau gunoiul de grajd, ci mai degrabă de lăcomia autorităţilor, care îi subjugă până la limita suportabilităţii pe cei ce îşi desfăşoară activitatea în sector.

După ce ne-a împărtăşit experienţa sa de fermier, Bogdan Vereş, tânărul care a lăsat Anglia pentru a-şi deschide propria crescătorie de vaci de carne din rasa Angus la Gherla, în judeţul Cluj, a acceptat să ne vorbească şi despre partea mai puţin cosmetizată a afacerii sale. Pentru că, desigur, zootehnia în general se confruntă cu o serie de provocări, dar şi probleme despre care se vorbeşte prea puţin şi numai în anumite contexte.

NU E LAPTE, ȘI NICI MIERE

Faptul că există această tendinţă de a prezenta într-o lumină pozitivă activitatea din domeniul creşterii bovinelor, poate fi o capcană pentru viitoarea generaţie de fermieri sau pentru acei crescători care nu sunt foarte bine informaţi, consideră Bogdan.

„Dă o falsă impresie că în jurul nostru curge numai lapte şi miere. Ori nu este nici pe departe aşa. Pe undeva este de înţeles, pentru că lumea nu doreşte să se încarce de negativ, însă trebuie să spunem lucrurilor pe nume dacă vrem cu adevărat să progresăm şi să performăm în acest domeniu”, este concluzia la care a ajuns proprietarul Angus House Farm, exploataţie specializată pe creşterea taurinelor pentru reproducţie, în care s-au investit bani serioşi în genetică de elită.

ABUZURILE DSVSA-ULUI

„Avem de-aface cu mulţi fermieri mici, care sunt copleşiţi pur şi simplu de colaborarea cu reprezentanţii DSVSA, din cauza piedicilor pe care le întâmpină. Medicii din teritoriu practic jecmănesc la propriu fermierii şi în situaţii care de multe ori se găsesc în afara legii. Spre exemplu, când facturezi o comună întreagă pe nişte acţiuni care sunt decontate de către stat, e clar că ceva nu este în regulă acolo. Iar fermierii nici nu îndrăznesc să semnaleze aceste abuzuri de teamă să nu se răsfrângă asupra lor. Ştiu foarte multe cazuri de acest gen care mi-au fost semnalate de oamenii din jur. Atunci stăm şi ne întrebăm de ce nu se încurajează investiţiile în agricultură sau zootehnie?”, afirmă tânărul din Gherla.

LĂCOMIA MEDICILOR CONCESIONARI

S-a confruntat şi el cu astfel de situaţii, ceea ce l-a determinat în cele din urmă să solicite de la Bucureşti schimbarea medicului concesionar. Ca şi fermă avea acest drept, însă gospodăriile individuale nu se bucură de acest privilegiu.

„În momentul în care eliberarea unui paşaport pentru animale era la un moment dat 5 lei şi nouă ni se facturau 35 de lei iar crotaliile costau oficial 8 lei bucata şi ni se luau 27 de lei, ne-am dat seama că ceva pute în sistem. Am decis să luăm atitudine şi să solicităm schimbarea medicului după ce, pentru două zile de tratament şi manoperă am plătit suma de 5.000 de euro! Doamna cu care colaboram atunci era mai mult om de afaceri decât medic veterinar. Noi lucrăm cu 5 medici veterinari, dar statul ne obligă să avem şi medic concesionar, care vine cu marjele sale de profit ce uneori depăşesc şi 300%. Am auzit de cazuri în care inclusiv pe anumite operaţiuni gratuite, subvenţionate de stat, se percep taxe. Este un jaf în toată regula ce se întâmplă în mediul rural”, a constatat clujeanul.

FERMIERII NU-ȘI MAI VACCINEAZĂ ANIMALELE!

„Cunosc pe cineva care a renunţat să-şi mai vaccineze animalele din fermă pentru că nu mai era rentabil. Pe el îl costa 4.000 de lei ziua de vaccinare, ceea ce pe mine m-ar costa 600 de lei plus manopera, pe care o facem noi. O diferenţă uriaşă care l-a determinat pe acel fermier să nu mai facă vaccinurile. Iar asta înseamnă că el face rabat de la nişte tratamente şi lucrează cu animale expuse unor boli, care pot genera pierderi. Să ceri cuiva 4.000 de lei doar pentru că introduci într-o zi ser în animale, e inacceptabil. Ce exemplu este acesta pentru tinerii care vor să se apuce de creşterea animalelor? Şi apoi ne mirăm că nimeni nu mai vrea să facă zootehnie în România”, se plânge Bogdan Vereş.

În momentul în care acesta a primit decizia de la Bucureşti privind schimbarea medicului concesionar, a doua zi s-a trezit cu un control din partea DSVSA, o altă dovadă a abuzului practicat de autorităţi!

„Să nu mă înţelegeţi greşit, eu plătesc medicul specialist pe reproducţie cu 300 de euro pe zi, nu am o problemă cu asta. E meritul lui, a investit în educaţia sa şi îi apreciez munca. E un cost pe care mi-l asum. Dar ceea ce se întâmplă la nivelul autorităţilor de control este sub orice critică”, apreciază acesta.

UN MUNTE DE HÂRTII ÎN CÂRCA FERMIERULUI!

Birocraţia excesivă este o altă problemă care complică foarte mult viaţa fermierilor. „Noi ar trebui să avem, dacă nu mă înşel, nu mai puţin de 42 de registre pentru a ţine evidenţa activităţilor din fermă. Îmi vine să închid ferma şi să mă fac bibliotecar”, susţine el.

Pe de altă parte, contractele de arendă sunt şi ele o adevărată pacoste pentru fermieri. „La un moment dat era obligatoriu dacă declari păşunea la APIA să ai încărcătură de animale, ceea ce era cumva logic. Ei bine, astăzi, nu mai este prevăzută această obligaţie. Ne-am trezit acum în situaţia în care reînnoim un contract şi, pe lângă faptul că ei vor să declare terenul la APIA ni se mai cere şi o sumă de bani pentru ca să pot folosi terenul, pe care tot eu trebuie să-l igienizez. Acum ce şanse sunt ca eu să-mi păstrez profitabilitatea pe termen lung? În momentul de faţă fiecare duce o luptă de supravieţuire!”, mărturisește, cu amărăciune, tânărul fermier.

E foarte dureros să vedem că România merge într-o direcţie total greşită, care descurajează orice iniţiativă, din cauza intereselor materiale meschine. Este o problemă generalizată, pentru că la noi în fermă ajung crescători din toată ţara, care se plâng de aceleaşi probleme. – BOGDAN VEREȘ, Fermier din Gherla