Semnalele analogice sunt transmise de senzori pentru temperatură, umiditate a aerului sau a solului, radiaţie solară, dioxid de carbon, viteza şi direcţia curenţilor de aer, concentraţia unor ioni nutritivi din soluţia solului sau cea de fertigare, precum şi senzori de control al unor indicatori fiziologici ai plantelor etc.
Ce avantaje are fermierul?
Folosind diverse programe (softuri) care integrează datele primite prin satelit sau de la senzorii pe care i-am instalat în solar sau în câmp, de la drone, imagistică de înaltă definiţie şi alte surse, fermierii sunt informaţi, în detaliu şi în timp real, despre condiţiile de creştere şi dezvoltare a plantelor, putând lua cele mai bune decizii, zilnic, de la plantare până la recoltare. Utilizând softuri specifice, calculatorul poate lua el deciziile în locul cultivatorului, eliminându-se erorile umane legate de acţiunile pripite sau pregătirea profesională relativ precară. Toate acestea în cadrul unei investiţii consistente! Se reduc consumurile specifice de inputuri (apă, îngrăşăminte, pesticide…, vezi impunerile UE privind folosirea unor pesticide şi reducerea NPK), se diminuează impactul agriculturii asupra mediului, creşte eficienţa tehnologiilor aplicate, dar şi calitatea producţiei.
foto: canva.com
”Farming” fără fermieri!
Trendul în lume este al ”farmingului fără fermieri”! În domeniul culturilor protejate din România, vor mai trece mulţi ani până vom atinge aceste performanţe. Personal am dezvoltat, împreună cu un ”softist”, cu mulţi ani în urmă, programe de calcul privind dozele de îngrăşăminte pentru culturile semincere de legume (kg N, P2O5, K2O, MgO/ha/fenofază), normele de udare (l/zi/mp) la culturile de castraveţi, tomate şi garoafe cultivate în sere. Cu mare greutate au fost acceptate!
Smart farmingul nu e o prioritate în România
Şi atunci să nu ne mai mirăm că digitalizarea şi agricultura de precizie se află pe ultimul loc între ”obiectivele şi priorităţile strategiei naţionale de cercetare 2021-2027” a ASAS, transmisă către MADR cu nr. 2022/10.04.2020!
Am mai spus-o şi o repet: oricât de scumpă ar fi cercetarea, nu se cunoaşte o altă cale mai ieftină spre progres!
FERMA PE VERTICALĂ
Deşi foloseşte cu 95% mai puţină apă decât agricultura tradiţională, în „vertical farming” producţiile sunt de 400 de ori mai mari faţă de o fermă convenţională. Click AICI şi vezi patru exemple de succes în „vertical farming”. Există vreun dezavantaj?