Reamintesc că în toamna anului 2016 a fost lansat Programul Naţional pentru Reabilitarea Sistemului Naţional de Irigaţii (SNI), dar, din păcate, acesta nu a fost aplicat cu consecvenţă, de guvernele care s-au succedat după acel an, astfel încât lucrările prevăzute să fie finalizate la termen, adică în 2020.

Un SNI cârpit pe ici, pe colo

Precizez, vorbim despre infrastructura principală, aflată în responsabilitatea statului, în timp ce infrastructura secundară este gestionată de O.U.A.I-uri. Unele dintre acestea au reuşit să reabiliteze şi să modernizeze cu bani europeni, alocaţi prin PNDR, staţii de punere sub presiune (SPP) şi alte componente ale infrastructurii secundare. Altele nu au reuşit. Per total, SNI a funcţionat pe bucăţele, în timpul cumplitei secete din vara anului 2020: unii fermieri au avut apă pentru culturile lor, alţii le-au văzut uscându-se, fără să poată face nimic. Numai că programul de reabilitare a SNI cu bani de la bugetul de stat s-a încheiat. Ar fi minunat dacă guvernul ar mai aloca ceva bani pentru proiectele care sunt gata de finalizare. De acum încolo, dacă Programul Naţional pentru Reconversie şi Rezilienţă (PNRR) va fi aprobat de Bruxelles, banii pentru lucrări vor veni din bugetul european. Vor fi de ajuns?

Bani, programe, strategii

În documentul adoptat de guvern la începutul lunii aprilie este precizat că obiectivele care ţin de irigaţii, dar şi de desecări şi combaterea eroziunii solului, sunt cuprinse într-un capitol mai larg, alături de apă şi canalizare, dar şi de intervenţii active în atmosferă. Pentru toate aceste obiective, a fost prevăzută suma de 4 miliarde de euro. Să ne amintim că ministrul Adrian Oros vorbea de 6,5 miliarde pentru aşa-numita Strategie de Gestionare a Apei. Aşadar, banii pentru acele obiective specifice îmbunătăţirilor funciare vor fi mai puţini decât se aştepta ministrul. Vor veni câţi va voi premierul Câţu.

foto: canva.com

Mulţi, puţini, măcar să fie cheltuiţi cu folos

Cum am spus, sunt O.U.A.I-uri care şi-au făcut treaba, au modernizat SPP-uri, dar nu le pot utiliza, din cauză că unele filiale ANIF, culmea, chiar în judeţe afectate de secetă, nu au primit de la Bucureşti banii necesari şi nu au reuşit să finalizeze lucrările la infrastructura principală. Concret: apa nu poate fi adusă de la sursă (fluviu, râu sau lac) până la SPP pentru a fi distribuită în culturile agricole.
Pentru programul derulat cu bani de la bugetul naţional fusese alocat, pe hârtie, peste un miliard de euro. S-ar fi cheltuit numai jumătate. Să vedem, concret, ce bani vor ajunge prin PNRR şi care vor fi obiectivele atinse.

ADEVĂRUL DESPRE SNI!

De fiecare dată când seceta cumplită loveşte culturile agricole, toată lumea se întreabă ”unde este Sistemul Naţional de Irigaţii (SNI)?” În seceta extremă din primăvara anului trecut, România a irigat doar 200.000 de hectare. De ce atât de puţin? Nu ştim! Existenţa unui Observator al SNI ar putea limpezi apele în acest domeniu! Click AICI şi citeşte o analiză pe acest subiect! Ce suprafaţă ar putea uda SNI?

ULTIMA ORĂ
Comisia Europeană cere modificarea PNRR. România nu va primi bani europeni pentru irigaţii, a anunţat vicepremierul Dan Barna. Adrian Oros spune că susţine în continuare proiectul cu irigaţiile.

un articol de
STELIAN RĂDESCU