Lecţiile dure ale anului trecut sunt încă vii în mintea tuturor. Sudul şi estul ţării, zonele cele mai afectate de seceta pedologică cruntă de anul trecut, se refac încetul cu încetul. Cei mai mulţi dintre fermieri au învăţat, dacă mai era nevoie, „pe pielea lor” ce trebuie să facă pentru a lupta cu seceta.
Soluţia e una singură: apa și irigaţiile
foto: canva.com
Desigur, nu toţi fermierii şi nu toate societăţile agricole au posibilitatea să facă investiţiile necesare. Dar cei care au potenţial, acţionează în consecinţă. Un exemplu în acest sens este societatea Net Farming cu sediul la Scânteia, jud Ialomiţa, care administrează 3000 hectare de teren, din care 1200 ha în Ialomiţa şi 1800 ha în jud. Brăila. Anul trecut, societatea a irigat 700 de hectare, iar ultima investiţie, din martie 2021, a fost o instalaţie de irigat cu pivot, pe 900 m.
Și lipsa investițiilor costă
„În condiţiile de anul trecut, producţia de porumb la irigat a fost de 9500 kg/ha, iar dacă anul ar fi fost normal, am fi ajuns la o producţie de 13-14 tone/ha. În acelaşi timp, grâul şi orzul neirigate au fost compromise 100%, întreaga suprafaţă fiind calamitată”, ne-a povestit despre experienţa anului trecut Iulian Filipoiu, şef de fermă.
În toamnă au semănat 1100 ha cu grâu, 100 ha cu orz, iar pentru primăvară au rămas 1200 ha cu floarea soarelui, 250 ha cu porumb boabe, 70 ha cu porumb pentru sămânţă şi 130 ha cu soia.
Irigațiile și-au scos cheltuiala
Desigur, investiţiile în tractoare, maşini agricole şi sisteme de irigare aduc după sine şi costuri pe măsură. Foarte mari sunt și cheltuielile pentru refacerea vechiului sistem de irigare, la fel și cele pentru achiziţia instalaţiilor pe pivot. Anul trecut, costurile totale cu irigaţiile (inclusiv amortismente, reparaţii, etc.) la ferma Net Farming au fost de circa 400 lei hectarul irigat.
Chiar dacă pământul este foarte bun, fără irigaţii nu se face nimic. Irigaţiile sunt soluţia, mai ales aici în Bărăgan, unde dacă bate vântul după ploaie, imediat usucă totul
IULIAN FILIPOIU
Șef de fermă la Net Farming, jud Ialomiţa
„Porumb semănăm numai în parcelele unde avem posibilitatea să irigăm. Anul trecut am avut o producţie relativ bună şi la porumb în sistem irigat, cultură succesivă, după ce am întors orzul calamitat”, ne-a declarat Iulian Filipoiu.
Regimul de precipitaţii a fost favorabil în primele luni ale acestui an, dar nu este refăcută rezerva de umiditate din sol: există un deficit de peste 100 litri/mp. Cu toate acestea, au intrat la semănat floarea soarelui în prima săptămână a lui aprilie, iar la porumb vor începe după jumătatea lunii.
Costuri la hectar
Anul trecut cheltuielile totale (care includ amortismente, irigaţii, salarii, etc.) au fost de 5200 lei/ha la porumb şi de 4100 lei/ha la floarea-soarelui. Numai costurile cu amortizarea investiţiilor a fost de circa 600 lei/ha, iar pentru produsele de protecţia plantelor a scos din buzunar 450 lei/ha la floarea soarelui şi de 330 lei/ha la porumb. Din estimările actuale, anul acestea costurile vor fi cu circa 5% mai mari.
Se anunţă un sezon de excepţie
Chiar dacă toamna anului trecut a fost una bună, iar culturile de toamnă se prezintă într-o stare bună de vegetaţie, şi în vestul ţării temperaturile reduse şi îngheţurile de la finalul lunii februarie şi martie au făcut ca semănatul de primăvară să întârzie.
Lucrările solului pot să aducă diferenţe de recoltă de până la 1,5 tone/ha. Orice greşeală tehnologică şi agronomică se regăseşte în producţie
COSMIN MICU
Tânăr fermier din jud. Arad
Cosmin Micu, fermier ce lucrează aproape 1400 ha la Mănăştur, jud. Arad, ne spunea că sezonul agricol este unul normal, exceptând această ultimă perioadă cu vreme rece. Culturile de toamnă se prezintă ca şi în anii de excepţie. „Am programat semănatul pentru 5-7 aprilie, deoarece nu vreau să am surprize şi să mai vină ploi reci; am calculat că într-o săptămână termin și porumbul şi floarea soarelui de semănat”, ne declara fermierul la începutul lunii aprilie.
Asolament corect
În toamnă a semănat grâu pe 630 ha, orz pe 180 ha şi 330 ha cu rapiţă. Pentru campania de primăvară şi-a planificat să semene 230 ha cu porumb, doar 10 ha cu floarea soarelui şi 6 ha cu muştar. „Am semănat rapiţă multă în toamnă şi dacă trec de 30% din suprafaţă cultivată cu oleaginoase, nu mai reuşesc să fac asolamentul corect. De obicei puneam 200-250 ha cu floarea-soarelui, dar nu vreau să am probleme cu bolile. Revin cu mai multă floarea soarelui de anul viitor”, ne-a declarat tânărul fermier.
Producţia de anul trecut a fost una bună şi pe măsura eforturilor depuse. În medie, pe întreaga fermă costurile pentru înfiinţarea culturilor de porumb şi floarea soarelui au ajuns anul trecut la 3000-3500 lei/ha, aici incluzând amortizările şi toate cheltuielile curente. Din păcate, la fel ca în fiecare an, şi preţurile inputurilor cresc, cel puţin la nivelul inflaţiei.
Anii secetoși cer arătură adâncă
Cosmin Micu continuă să fie adeptul arăturilor de toamnă. „Aşa încorporăm masa vegetală în sol şi mai scăpăm de dăunători şi boli. Totuşi, în toamnă am semănat şi orz în discuitură, iar o parte din suprafaţa cu rapiţă am cultivat-o după o prelucrare cu cultivatorul Lemken Karat, la 20-25 cm adâncime. În anii secetoşi se vede imediat dacă nu ai o prelucrare mai în profunzime a solului. De exemplu, sezonul trecut, la orzul semănat în arătură nu am avut parcelă sub 6300 kg/ha şi am ajuns chiar până la 7350 kg/ha, pe când în parcelele nearate producţia nu a trecut de 5900 kg/ha”, afirmă Cosmin Micu.
Campanie întârziată din cauza umidității excesive
Seceta a ocolit anul trecut Transilvania, astfel că fermierii au avut un an de excepţie, iar producţiile au fost nesperat de bune comparativ cu media naţională, chiar dacă grâul a suferit puţin de seceta din primăvară. De asemenea, toamna a fost prielnică lucrărilor agricole şi iarna relativ uşoară.
Cu toate acestea, la finalul lunii martie, culturile de toamnă erau mult întârziate, în special grâul. „Rapiţa se prezintă relativ bine, dar grâul a fost foarte afectat de îngheţurile târzii. În luna martie au fost temperaturi negative, încă se mai anunţă frig şi cultura porneşte mai greu în vegetaţie (n.r. situaţia la 31 martie). Preconizez că vom începe semănatul abia după jumătatea lunii aprilie”, ne-a declarat Valentin Mărginean, fermier din judeţul Mureş.
Din cele 1500 de hectare administrate, Valentin Mărginean a semănat în toamnă 350 ha cu rapiţă şi 400 ha cu grâu, iar pentru primăvară are 400 ha cu porumb, 150 ha cu floarea soarelui şi 200 ha cu soia. Fermierul a păstrat o structură echilibrată de culturi, în aşa fel încât să facă o rotaţie corectă şi să achite şi arenda.
Cu ciobanii am ajuns la o înţelegere, fiecare stă pe terenul lui. Avem însă foarte mulţi porci mistreţi care fac pagube substanţiale an de an. Nu înţeleg care este rolul lor în natură, altul decât să aducă profit fondurilor de vânătoare, mai ales în condiţiile actuale, când sunt multe focare de pestă porcină africană
VALENTIN MĂRGINEAN
Fermier din judeţul Mureş
Totuşi, faţă de primăvara trecută, acum este prea multă apă în teren: „Avem mari probleme cu băltirile şi în multe sole nu putem să intrăm. Chiar dacă suntem în zona colinară, solurile reţin apa şi apoi avem ochiuri de apă, adevărate izvoare de coastă care curg şi umplu parcelele cu apă. Deja suntem în întârziere cu mai mult de 10 zile, anul trecut în 30 martie semănam, acum nici măcar nu putem să intrăm la pregătirea terenului” ne-a spus Valentin Mărginean.
Prețul inputurilor versus prețul cerealelor
Legat de evoluţia preţului inputurilor, fermierul apreciază că „toate s-au scumpit, începând de la motorină, seminţe, pesticide şi mai ales îngrăşămintele. Cred că, până la urmă, creşterea preţurilor pentru cereale este oarecum anulată de creşterea preţului inputurilor. Anul trecut am ajuns la o medie a cheltuielilor de circa 3200 lei/ha la cultura porumbului, aici incluzând seminţele, pesticidele, îngrăşămintele şi lucrările efectuate, fără amortismente, iar la floarea soarelui circa 2800 lei/ha. Anul acesta estimez o creştere de cel puţin 10% a costurilor pentru înfiinţarea culturilor”, a încheiat Valentin Mărginean.
un articol de
GHEORGHE GHIŞE
