Dacă sezonul trecut a fost unul destul de păgubos din cauza secetei pedologice agresive, în care cooperatorii vrânceni au avut producţii zero, iată că, din păcate, istoria se repetă.
„Anul trecut nu am recoltat nimic, nimic că n-am avut ce! Arenda trebuia s-o plătim oamenilor integral, preţul îngrăşămintelor a fost de 5-6 ori mai mare, costul de producţie a fost unul imens, şi nu am recuperat nimic. Adică, e o daună din trei direcţii! Membrii noştri au făcut credite ca să reia ciclul de producţie, acum nu-i mai creditează nimeni! Cam asta-i problema”, ne-a declarat Cătălin Zaharia.
„Vom ieşi tot pe pierdere şi în acest an!
Potrivit acestuia „Culturile de toamnă au fost înfiinţate cu investiţii pe hectar destul de semnificative. A plouat cât a plouat în martie şi aprilie, apoi luna mai foarte secetoasă şi culturile sunt tot slabe, iar preţurile scăzute. Dau un exemplu: chiar am face – să zicem – 5 tone la grâu, tot pe pierdere ieşim, costurile de producţie sunt de 1,1 lei/kg şi noi o să vindem grâul cu 80 – 90 de bani kilogramul! Balanţa este negativă, din cauza secetei nu are cum să se echilibreze.”
Grâul arată mult mai rău decât orzul! Rapiţa a avortat!
Cooperatorii din Coteşti nu au început încă recoltatul, boabele de orz au umiditatea de 15 – 16%, aşteaptă valul de temperaturi caniculare anunţate să se coacă lanurile. Însă nu sunt prea încrezători.
„Dacă la orz anticipăm să fie cam 4.000 kg la hectar, dar la grâu nu! E mult mai puţin, ar putea fi 3.000 kg şi chiar mai jos. Cultura de grâu arată mult mai rău decât orzul care semănat ceva mai devreme a prins puţină umiditate. Plantele trebuiau să fie verzi, dar sunt uscate!
Din cauza temperaturilor joase şi a secetei rapiţa a avortat; iar acolo unde s-au format silicvele am văzut să se usuce prematur. Deci, ori o să avem masa hectolitrică foarte mică, ori producţie scăzută. Deja, dacă discutăm de 2 tone la hectar, e … mare boierie, bucurie! Dar şi la 2 tone suntem sceptici”, a explicat directorul cooperativei.
Ne-am resemnat!
La Cereal Top Farmes, cultura de orz este cultivată pe suprafeţe mai mici, decât în anii trecuţi. „Am tras un loz necâştigător cu orzul pentru că sprijinul de stat pentru pentru compensarea cheltuielilor cu depozitarea cerealelor din producţia 2022, existente la 01.02.2023, nu se acordă şi pentru această cultură. Acum, în perioada recoltatului, noi nu putem să vindem orz către procesatorii interni sau către fermele care au animale de hrănit pentru că au venit ucrainenii şi au coborât preţurile. Când a fost vorba de despăgubiri, s-a discutat de 1.500 de lei pe hectar, apoi a scăzut la 1.000 de lei, ca, în final, să rămână la 330 lei/ha. Ce să faci când numai un sac de sămânţă costă peste 1.000 de lei, iar îngrăşămintele, în toamnă, au fost 5.000 lei tona? Aşa că ne-am resemnat!”, ne-a declarat Cătălin Zamfir.
Negocieri de preţ fără succes!
Directorul executiv al Cooperativei Agricole Cereal Top Farmes a începul negocierea preţurilor de livrare a orzului cu agenţii economici din piaţă. „Fără succes, deocamdată! Noi discutăm de 73-74 de bani pe kilogram, dar probabil o să ne ducem spre preţul oferit de ucraineni – 70 de bani/kg.
La grâu încă nu s-au început discuţiile, dar dezavantajul e că trebuie să discutăm de preţuri Port Constanţa şi atunci trebuie să scădem 30 de euro pe tonă transportul”, aexplicat vrânceanul.
(La data la care am făcut interviul, preţul grâului în Port Constanţa era 2007 euro tona! Minus 30 euro înseamnă 177 euro tona, ori 4,95 paritate leu/euro, ar veni 876 lei tona, în condiţiile în care marfa să aibă indici superiori de panificaţie).
„La rapiţă, nu se ştie preţul, sunt oferte, dar nu sunt certe. În momentul în care vrei să contractezi, te loveşti de bariera transport, urmată de aglomeraţie Port, silozuri blocate, deci avem preţul la… cine cumpără!”, a susţinut Cătălin Zaharia.
Marian MUŞAT