Una dintre primele întrebări pe care un potenţial cumpărător o adresează proprietarului care vinde o capră este: “Cât de mult lapte dă capra pe care o aveţi de vânzare?”. Întrebarea este logică, dar pe de altă parte seamănă foarte mult cu o altă curiozitate din producţia vegetală: „Câte kilograme de porumb produci pe hectarul de teren?”, „Cât de bun este solul, cât îngrăşământ şi când îl aplici, ce varietate de sămânţă este plantată, cum se combat buruienile şi insectele, şi nu în ultimul rând, căldura şi umiditatea în stadiile corespunzătoare de dezvoltare sunt factori care afectează rezultatul?” Aşa este şi la capre. Dacă achiziţionăm o capră cu genetică bună şi îi asigurăm condiţiile normale de bunăstare, rezultatul va fi bun, dar nu putem spune de la început cât de bun.
În decursul timpului mi s-a pus o întrebare mai complexă de către crescătorii care aveau intenţia să achiziţioneze capre şi care au dorit să mă consulte prin intermediul revistei Ferma, şi anume: „Cât lapte dă o capră pe zi?”, referindu-se, de fapt, la toată perioada de lactaţie. Foarte mulţi crescători, aflaţi la început de drum, înţeleg – greşit – că o capră oferă aceeaşi cantitate de lapte pe zi de la începutul şi până la sfârşitul lactaţiei. Nu este aşa!
Evoluţia lactaţiei şi specificul rasei
La întrebarea cât de mult lapte dă o capră, răspunsul nu poate fi exact, ci doar estimativ, dar este necesar să cunoaştem toţi factorii de influenţă. Cum evoluează producţia de lapte pe perioada lactaţiei? Răspunsul este: sub formă de curbă, care creşte imediat după fătare, se menţine la acelaşi nivel o perioadă de timp, după care descreşte până la sfârşitul lactaţiei. Deci nu este liniară.
Trebuie să se înţeleagă mai întâi că toate mamiferele au curbele de lactaţie, care, în stare naturală, corespund cerinţelor de hrană al propriului făt. În timp omul le-a modificat într-o oarecare măsură, prin selecţie, pentru a satisface nevoile umane de hrană şi a menţinut, de regulă, şi vechile rase ca rezerve de gene. Acestea constituie o bază din care se pot produce, prin diferite tehnici, alte creaţii genetice.
Dacă vorbim de o capră pentru carne, cum este rasa Boer, putem afirma că produce o cantitate mare de lapte, dar numai în primele 3-4 luni după fătare. Laptele este necesar pentru a creşte iedul care are nevoie de mult lapte pentru a susţine o viteză mare de creştere. După această perioadă, producţia de lapte are o scădere bruscă şi se menţine la un nivel scăzut încă o perioadă scurtă de timp, după care capra înţarcă.
Cum fluctuează producţia de lapte la rasele autohtone citiţi în numărul viitor al revistei Ferma.
RASELE DE LAPTE
La rasele specializate pentru producţia de lapte, cum sunt Sannen şi Alpină franceză, producţia de lapte creşte după fătare şi atinge maximul în primele 2-2,5 luni, în funcţie de cât lapte au şi de perioada totală de lactaţie. De obicei, la rasele specializate, producţia de lapte în vârf de lactaţie este de 4-5 litri/zi. După atingerea acestui vârf, cantitatea de lapte descreşte mai lent în următoarele 2-3 luni, după care scăderea este mai mare până la înţărcarea lor. În condiţiile creşterii intensive, fluctuaţiile privind producţia de lapte sunt mai mici, deoarece se asigură toate condiţiile de întreţinere la aceiaşi parametrii, iar raţia este calculată să conţină toţi principii nutritivi necesari susţinerii unei producţii mari de lapte. Lactaţia totală are o durată asemănătoare cu a vacilor pentru lapte, fiind de aproximativ zece luni. Chiar dacă la sfârşitul acestei perioade capra dă încă lapte în cantitate mulţumitoare (1-1,5 litri/zi), este necesar să o înţărcăm pentru ai asigura repaus mamar în ultimele două luni de gestaţie. În caz contrar, va fi afectată drastic producţia de lapte în următoarea lactaţie.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/229 (ediţia 1-14 februarie 2019)
