Costuri cu 30-40% mai mari
„Problema cea mai gravă e că la înfiinţarea culturilor de toamnă avem cheltuieli cu 30-40% mai mari decât anul trecut. Din păcate, sunt creşteri la sămânţă, la substanţe de combatere, la motorină şi are o creştere nesimţită preţul la îngrăşămintele chimice”,susţine fermierul băcăuan Laurenţiu Baciu.
Un calcul simplu arată că investiţia medie pe hectarul cu semănătură de toamnă (păioase sau rapiţă) este în jur de 525 de euro (puţin sub 2.625 lei). Or, dacă adăugăm creşterea de 30-40%, rezultă costuri de producţie de 683 euro (circa 3.415 lei/ha) şi 735 euro (circa 3.675 lei/ha).
„La fertilizanţi sunt preţuri speculative şi total nemotivate, ţinând cont de faptul că cei care fac import de îngrăşăminte chimice în România susţin că s-au scumpit energia electrică şi gazul metan, deşi din ţările de unde aduc: Ucraina, Rusia, Egipt nu s-a întâmplat acest lucru”,precizează fostul lider LAPAR.
A renunţat la rapiţă!
Fermierii refuză să cultive rapiţă din cauza scumpirilor şi majorărilor la costurile de producţie.
Ştefan Muscă, cultivator din Giurgiu, susţine că îngrăşămintele chimice complexe s-au dus de la 1.800 de lei, la 3.200 lei pe tonă: „Nu mai pun rapiţă anul acesta. Păi la acest preţ şi la tratamentele pe care le fac, nu mai ies la capăt; cheltuielile vor urca la 4.500-5.000 de lei pe hectar! Dacă produc în medie 2.500 kg şi vând cu 2 lei/kg, nu scot nici banii de arendă!”
”Ne-au nenorocit!”
Ştefan Muscă lucrează 530 de hectare şi are de gând să semene 250 ha cu grâu. Din cauza scumpirilor va trebui să reducă la jumătate doza de îngrăşăminte chimice.„Dacă până acuma fertilizam cu 250 kg/ha, nu voi aplica mai mult de 100-120 kg. Situaţia deja a devenit catastrofală! Azotatul de la 900 de lei pe tonă şi-a dublat preţul. Motorina s-a scumpit şi ea, ajungând la 5,81 litrul, adusă acasă! Sămânţa nici nu o găsesc fără 3-3,5 lei/kg. Am vrut să pun grâu de sămânţă şi firmele de distribuţie îmi cer 8 lei pe kilogram. Ne-au nenorocit!”, consideră cultivatorul giurgiuvean.
„La costurile astea, diminuăm cantităţile pe aceleaşi reţete de fertilizare. Dacă anul trecut am fertilizat cu 150 kg/ha DAP, în toamna asta aplicăm 100 kg. Bugetele pentru îngrăşăminte nu sunt mai mari, fermierii vor cumpăra mai puţin, iar distribuitorii vor vinde cantităţi mai mici”, susţine Nina Gheorghiţă, fermier din Brăila.
Lipseşte strategia de protecţie a fermierilor
Nicu Vasile, fermier din Călăraşi şi preşedinte LAPAR, a înfiinţat 140 hectare de rapiţă şi va semăna cu grâu aproape 600 ha. „La rapiţă, anul trecut am avut cheltuieli între 2.500 şi 2.700 lei/ha, anul acesta am făcut fişa tehnologică la 3.400-3.600 lei/ha. Sunt costuri directe pe unitatea de suprafaţă, fără a calcula arenda de 1.400 kg grâu/ha. Anul acesta la păioase costurile vor fi de 3.400 lei/ha”, precizează cultivatorul.
„Nu avem o strategie de protejarea fermierilor români şi atuncea preţurile cresc fără să avem vreo justificare. Motorina a ajuns la 6 lei litrul, în condiţiile în care nu e nimic altceva mai decât acciza”, subliniază liderul LAPAR.
Preţuri mărite nejustificat
În sudul Olteniei, costurile de înfiinţare au fost foarte mari din cauza terenului foarte uscat. ”Am însămânţat rapiţă pe 550 ha. Cheltuielile cu pregătirea terenului au fost duble pentru că am avut patru treceri cu utilajele, plus consum mare de motorină şi uzura maşinilor”,susţine Cornel Stroescu.
Potrivit acestuia, preţurile foarte mari la îngrăşăminte, la seminţe şi la pesticide sunt nejustificate.
Fermierul precizează că “anul trecut investiţia pe hectar a fost de 2.800-3.000 lei. Acum ne ducem spre 4.500-5.000 lei. Pentru o tonă deDAP18:47:0 cu plata la recoltare, voi plăti peste 4.000 lei, iar îngrăşământulNPKtriplu 16 costă circa 3.000 lei/tonă, de la 1.500!”
6 EFECTE MAJORE ALE SCUMPIRII INPUTURILOR
1. Diminuarea producţiei prin aplicarea unor doze mai mici de îngrăşăminte;
2. Scăderea suprafeţelor cultivate cu grâu, orz şi mai cu seamă rapiţă;
3. Reducerea programelor de protecţie fitosanitară;
4. Obţinerea unor recolte slab calitative;
5. Preţuri mai mici la valorificarea producţiei de calitate inferioară;
6. Decapitalizarea producătorilor agricoli.
Click AICI şi vezi ce costuri au avut fermierii în campania de primăvară 2021!
un articol de
Marian MUŞAT
