România este unul dintre motoarele de creştere pentru compania AGREENA, principalul jucător pe piaţa voluntară a carbonului de la noi din ţară.
După ce a semnat în decembrie contractul cu Al Dahra Agricost, cea mai mare fermă din Uniunea Europeană, cu cele 55.000 de hectare ale sale din Insula Mare a Brăilei, compania AGREENA şi-a mărit considerabil suprafaţa pe care o are cuprinsă în programul său de stimulare financiară a celor care au ales să facă tranziţia către agricultura regenerativă.
Peste o mie de fermieri şi societăţi agricole, din 18 ţări, au aderat deja la programul AgreenaCarbon, însumând o suprafaţă totală ce se apropie de 2,1 milioane de hectare. „Clienţii din România acoperă în prezent între 11 şi 12% din această suprafaţă. Tendinţa este însă de creştere pentru că tot mai mulţi fermieri români sunt interesaţi să facă acest pas către stocarea carbonului prin adoptarea de practici agronomice benefice pentru mediu şi climă”, susţine Mihaela Vasile, director de marketing pentru România şi Republica Moldova la AGREENA.
Venituri suplimentare pentru fermieri
Programul Agreena foloseşte standarde globale pentru a măsura şi a cuantifica aceste reduceri şi eliminări de carbon din atmosferă. În 2023, compania daneză a plătit peste 6 milioane de euro fermierilor participanţi. „Anul trecut s-a plătit efectiv suma de 32 de euro pe certificat, care urmează a fi valorificat mai departe pe piaţa voluntară de carbon. Această valoare ar putea creşte în baza legislaţiei europene şi datorită interesului companiilor la nivel global de a-şi reduce amprenta de carbon”, a explicat reprezentanta companiei.
Cine se poate înscrie în programul AgreenaCarbon?
Pentru a adera la acest program, un fermier trebuie în primul rând să-şi asume că face tranziţia de la agricultura convenţională la cea regenerativă, care presupune mai puţine lucrări ale solului. Vorbim, aşadar, despre tehnologia minimum tillage, respectiv semănatul direct, adică no-till, şi, nu în ultimul rând, strip-till, semănatul în benzi.
„Pe lângă aceste criterii de bază, mai avem nişte piloni importanţi şi anume utilizarea de covoare vegetale, aplicarea îngrăşămintelor organice sau de utilizarea corespunzătoare a reziduurilor din sol. Toate acestea la un loc pot aduce un anumit număr de certificate de carbon. Astfel că un fermier poate avea între 0,8 şi 3 certificate de carbon pe hectar”, a ţinut să precizeze Mihaela Vasile.