La negocierile din preaderare, cartoful n-a avut o susţinere naţională adecvată şi nici Europa nu dorea foarte mult să discute acest subiect, având în vedere faptul că ţări ca Olanda, Germania, Anglia, Franţa, Danemarca, Polonia, realizează anual cantităţi excedentare însemnate, iar randamentul la hectar este considerabil (45-50 t/ha).
Firme de prestigiu de producere şi multiplicare a cartofului de sămânţă din Olanda, Germania sau Danemarca, au depăşit demult granitele Europei şi sunt angrenate în contracte substanţiale şi pe termen lung cu fermieri din America, Asia, Africa şi chiar Oceania.
Materialul biologic produs în România a scăzut drastic în ultimii ani, importurile fiind singura soluţie de menţinere a standardului de calitate pentru principalii cultivatori de cartof pentru sămânţă.
Anul agricol 2006 a fost însă foarte dificil şi pentru Europa. Pe lângă faptul că producţia de cartof a fost, în general, mai mică decât în anii precedenţi, cantitatea de sămânţă certificată a fost drastic diminuată datorită declasărilor din cauza infecţiilor virotice şi a altor boli de carantină.
Ori, acolo, e clar, cu calitatea nu e de joacă! S-a declasat şi nimeni nu mai are curajul să iasă la marginea şanţului să vândă o marfă care nu are acte în regulă, aşa cum se întâmplă la noi. De fapt, comparaţia este deplasată. Acolo, în vechile state membre, un întreg sistem concură pentru respectarea legii.
Cerere este, numai să avem ce oferi
Programul strategic comunitar de dezvoltare a agriculturii, în strânsă corelare cu protecţia mediului şi combaterea poluării, prevede, printre altele, înlocuirea în următorii cinci ani a petrolului cu biocombustibili, în proporţie de 20%. Ori pentru acest deziderat o mare parte din suprafaţa agricolă va trebui cultivată cu plante oleaginoase, iar Europa subvenţionează aceste culturi. Pe de altă parte însă, culturile alimentare tradiţionale (grâu, cartof, spre exemplu), se diminuează, iar piaţa trage semnale de alarmă.
Acest ultim aspect, corelat cu diminuarea producţiilor de cartof din motive climatice, au indus în Europa o anumită creştere a cerinţei de cartof în general şi a seminţei, în special.
Cred că se ştie deja că exportăm în Ungaria cartof de consum; partide de mii de tone şi la un preţ satisfăcător (0,8 lei/kg).
Poate mai puţini ştiu că firme de prestigiu din Olanda şi Danemarca ne-au solicitat cartofi de sămânţă pentru a-şi onora la rândul lor contractele de livrare încheiate cu ani în urmă pentru o perioadă apreciabilă; vor să fie parolişti şi plătesc bine pentru asta. Și noi ştim că o tonă de cartof din categorii superioare se ridică la 550-650 euro, fără transport.
Să zicem că acesta e un pas spre normalitate şi să avem încredere că Europa va mai avea nevoie de cartoful din România!
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(45)/2007
