Pe lângă efectul distructiv al şuvoaielor provocate de cantităţile mari de precipitaţii înregistrate în timp foarte scurt, stagnarea apei în culturile de cartof şi umidificarea de lungă durată a bilonului peste limita normală au determinat grave consecinţe.
Producţii compromise
Acolo unde cartoful se află pe terenuri în pantă, chiar dacă plantarea s-a realizat pe curba de nivel, conform recomandărilor tehnologice, precipitaţiile excesive au forţat ruperea biloanelor, s-au format şuvoaie şi chiar ravene, provocând distrugerea culturii în partea mediană a pantei şi inundarea şi colmatarea cu aluviuni a bazei pantei. Pierderile înregistrate prin acest fenomen au fost în unele zone aproape totale şi chiar totale.
Problema de fond însă, cu efect general şi de lungă durată, decurge din faptul că într-o perioadă destul de mare (15-30 de zile) regimul aero-hidric al solului a fost extrem de deranjant pentru dezvoltarea plantelor, iar imposibilitatea intervenţiei terestre în combaterea bolilor şi dăunătorilor, precum şi condiţiile favorabile create pentru instalarea şi propagarea bolilor (mana, putregaiurile etc.) au compromis în numeroase ferme producţiile atât cantitativ, cât şi calitativ.
Excesul de apă elimină aerul din sol, lipsa oxigenului opreşte formarea tuberculilor şi stinghereşte creşterea celor formaţi, lenticelele din peridermă se măresc, dând un aspect neplăcut. Apoi, se reduce rezistenţa la păstrare şi scade conţinutul tuberculilor în amidon şi vitamina C.
Moartea plantelor poate să intervină foarte repede, în chiar 2-4 zile de inundare.
Este de remarcat faptul că nici o măsură tehnologică nu poate înlătura sau corecta efectul produs de excesul de umiditate asupra plantelor de cartof şi a producţiei.
Ca o consecinţă negativă secundară, remarcăm şi faptul că pe suprafeţele afectate de aluviuni şi precipitaţii torenţiale s-a produs tasarea şi aplatizarea biloanelor, ceea ce va determina o recoltare defectuoasă, incompletă, cu foarte mulţi tuberculi tăiaţi sau vătămaţi.
Ce rămâne de făcut?
Puşi în faţa faptului împlinit şi a culturii compromise, nu mai putem apela decât la tratamentele pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, la fertilizarea foliară pentru soiurile tardive, având în vedere faptul că îngrăşămintele de bază au fost levigate în profunzime, precum şi recoltarea grabnică a soiurilor timpurii cu vegetaţia afectată de boli, pentru a preîntâmpina infecţia şi compromiterea totală a producţiei deja formate.
Tratamentele pentru mană trebuie făcute cu produse sistemice, de ultimă generaţie, alternate la 7-12 zile cu produse de contact, pentru a preveni o nouă infecţie.
Acum trebuie să înţelegem de ce în Olanda sau Scoţia, ţări unde nivelul precipitaţiilor este ridicat, fermierii efectuează 10-14 tratamente pe sezon pentru prevenirea şi combaterea manei.
În rest, rămânem doar cu bucuria că în pieţele din România există cartof timpuriu autohton foarte frumos şi destul de ieftin,1-1,5 lei/kg, dar şi cu tristeţea că suprafaţa totală cultivată cu cartof a scăzut drastic faţă de anii precedenţi (160.000 faţă de 250.000 ha) şi că din cauza plantărilor târzii, starea de vegetaţie actuală a soiurilor de toamnă-iarnă este destul de slabă.
Se prefigurează un an de importuri masive de cartof şi o nouă dezamăgire pentru fermierii români. Puţini din ei, cei profesionişti, dar şi norocoşi, vor avea însă mari satisfacţii.
REGIM PLUVIOMETRIC ALARMANT
E paradoxal că într-o zonă relativ restrânsă, cum este cea reprezentată de arealul cartofului din România, să se înregistreze parametrii semnificativ diferiţi de manifestare a unui factor esenţial de producţie, cum este apa.
În ultimii ani am traversat perioade excesiv de secetoase (anul 2007 se detaşează semnificativ!), dar şi excesiv de ploioase (probabil că acest an va fi lider din acest punct de vedere).
Din informaţiile primite de la principalii fermieri cultivatori de cartofi din judeţele Braşov, Harghita, Covasna, Neamţ, Suceava, Iaşi, Botoşani şi Bacău, în lunile mai şi iunie s-au înregistrat precipitaţii de 300-450 l/mp, din care aproape două treimi s-au concentrat în cea de-a doua jumătate a lunii iunie. În judeţul Covasna, timp de zece zile volumul precipitaţiilor a înregistrat 200 l/mp, în judeţul Neamţ 250 l/mp, iar în judeţul Suceava, peste 300 l/mp.
Comparativ cu media multianulă a lunii iunie, care se cifrează la aproximativ 100-120 l/mp şi media multianuală totală a unui an calendaristic, de 600-700 l/mp, rezultă că numai în iunie a.c. s-au înregistrat precipitaţii de două şi chiar trei ori mai mari decât media multianulă lunară şi aproape sau chiar jumătate din media anuală.
