Argumente şi semnale pe tema cartării agrochimice sunt aduse tot mai insistent, inclusiv de către furnizorii de seminţe, care sunt din ce în ce mai preocupaţi de îndeplinirea tuturor cerinţelor pentru maximizarea producţiilor la culturile pentru care oferă genetică.
La Roman, în judeţul Neamţ, în cadrul unei dezbateri profesionale organizate de către SC Marsat SA Roman, atât gazda, cât şi invitaţii furnizori de inputuri pentru agricultură au atras atenţia asupra avantajelor efectuării cartării agrochimice înaintea fertilizării culturilor.
Efecte cu bătaie lungă
Emi Diaconu, director regional Caussade Semences, a răspuns invitaţiei Societăţii Marsat Roman, venind în faţa fermierilor cu două noutăţi la cultura porumbului – doi hibrizi, pe grupe de maturitate diferite, respectiv pe FAO 420 şi un concept HI Corn, care asociază doi hibrizi de grupe FAO diferite şi care prelungeşte perioada de polenizat. La floarea-soarelui, Caussade Semences a prezentat ca noutate în tehnologia Clearfield erbicidul Pulsar Plus, pentru stabilitatea producţiei.
“În cei 5 ani de experienţă stabilă pe zona de nord-est, am conturat şi un obicei de a le oferi fermierilor suport tehnic la înfiinţarea şi întreţinerea culturii, datorită faptului că prin punctele de testare a seminţelor şi prin centrul de cercetare de la Mircea Vodă identificăm toate aspectele tehnologice care trebuie respectate pentru obţinerea maximului de producţie la fiecare cultură. O idee şi, în acelaşi timp, o concluzie generală şi extrem de importantă este aceea că fermierii trebuie să fie încurajaţi mai mult să efectueze cartarea agrochimică. Noi încercăm să îi convingem de necesitatea cartării, dacă nu este posibil pe toate solele, măcar pe tarlalele mai mari. Doar prin această operaţiune, care, din câte ştiu, are o valabilitate de 5 ani, pot să îşi reducă cheltuiala cu înfiinţarea culturii şi să îşi sporească veniturile. De asemenea, pot obţine detalii exacte despre lipsurile în ceea ce priveşte elementele nutritive şi, prin aplicarea amendamentelor, îşi pot îmbunătăţi randamentul la hectar. În plus, îndrumându-i pe fermieri să realizeze cartarea agrochimică, le comunicăm că astfel le putem sugera hibridul potrivit şi testat pentru respectivul tip de sol. Cel dintâi pas şi, în opinia mea, cel mai eficient pas de creştere a producţiei şi a veniturilor, chiar din primul an de activitate agricolă, este cartarea agrochimică”, sublinia Emi Diaconu.
Scumpi la tărâţe, ieftini la făină?!
Cel puţin în zona de nord-est a României, potrivit specialiştilor cu vastă experienţă practică, lucrarea de cartare agrochimică se efectuează preponderent în cadrul fermelor cu suprafeţe mai mari de teren, în celelalte exploataţii acest aspect fiind pierdut din vedere. ”De obicei, în numeroase cazuri, se merge pe fertilizări standard. Deşi reprezintă un lucru elementar, care ar trebui să intre în agenda de priorităţi a oricărui producător agricol, cartarea agrochimică adesea este omisă. O cauză poate fi criza financiară cu care se confruntă fermierii, aceştia încercând chiar să facă drastice economii pe segmentul de fertilizare. Acest aspect nu poate să aducă decât deservicii. Unul dintre efectele negative este cel al scăderii nivelului producţiei. Or, noi tocmai aici trebuie să plusăm. Trebuie să obţinem recolte cât mai mari şi mai calitative, astfel încât să poată fi acoperite lipsurile financiare create, în primul rând, din diferenţele de preţuri de valorificare. Suntem conştienţi de faptul că, în fiecare an, tot ceea ce înseamnă input în agricultură prezintă o creştere. Că este cu 1% sau cu 2-3-5%, tot creştere se numeşte. Dacă am socoti că, anual, aceste valori mai mari se adaugă la preţul de cost, ne-am aştepta ca preţul de valorificare să crească în aceleaşi proporţii. Dar asemenea echilibrări nu prea se întâmplă. Dimpotrivă, adesea am avut ghinionul, să-i spunem aşa, de a valorifica mai ieftin decât în anul precedent”, menţiona Vasile Balcan, director al SC Marsat SA Roman, judeţul Neamţ.
Aciditate crescută în urma fertilizării la întâmplare
În mod deosebit, în arealele agricole cunoscute a fi caracterizate prin deficienţe de elemente nutritive, determinarea nutrienţilor din sol devine obligatorie şi se efectuează în scopul stabilirii corecte a parametrilor de fertilizare în raport cu factorii care concură la realizarea producţiilor scontate. În acest moment, spre exemplu, teritoriul agricol aflat în zona de influenţă a Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava prezintă un semnificativ caracter de aciditate, ceea ce impune urgent anumite măsuri tehnice pe care trebuie să le ia fermierii. ”În zona noastră, este o suprafaţă foarte mare de terenuri acide. Chiar dacă este puţin mai scump, le recomand fermierilor să se îndrepte şi spre acel nitrocalcar care are inclusiv putere de tamponare şi care face mult bine solului. În plus, trebuie acordată multă atenţie şi îngrăşămintelor complexe, pentru o fertilizare echilibrată. Aşadar, pe de o parte, este important să avem un plan de fertilizare, iar pe de altă parte, inclusiv pentru întocmirea planului de fertilizare, este obligatorie testarea solului. Există unităţi specializate care, dispunând de specialişti bine pregătiţi şi cu experienţă, pot efectua lucrarea de cartare agrochimică şi este păcat că nu toţi fermierii comandă astfel de analize care, în raport cu câştigurile pe care le pot asigura, au costuri destul de reduse. De altfel, tocmai din cauza renunţării la cartarea agrochimică şi din cauza aplicării îngrăşămintelor «după ureche», azot-uree-azot-uree şi tot aşa, s-a ajuns la amintita creştere a acidităţii solurilor şi, ca efect, la reducerea producţiilor”, sublinia Dumitru Bodea, director al SCDA Suceava.
Emi Diaconu: “Am observat faptul că, pe fondul repetatelor provocări climatice, fermierii sunt tot mai interesaţi de ceea ce este nou şi poate reprezenta soluţie inovativă de menţinere şi chiar de creştere a productivităţii agricole. Din punctul nostru de vedere, dacă genetica reprezintă undeva la o treime din succesul fermei şi dacă o a doua treime este reprezentată de factorul climatic, cea de-a treia treime aparţine muncii fermierului, respectiv tehnologiei pe care o alege”.
Vasile Balcan: “Acum, este adevărat, preţurile producţiilor agricole cunosc o anumită creştere, care ne aşază în sfera normalităţii pe zona valorificării. Dar nu avem garanţia faptului că la fel se va întâmpla când va veni vremea valorificării recoltelor din anul 2019. Astfel, singura modalitate de a rămâne pe piaţă este aceea de a produce cât mai mult şi de o calitate cât mai bună. Cartarea agrochimică este treapta numărul unu către producţii mai mari”.
Dumitru Bodea: “Atât fermierii cu suprafeţe mari, cât şi cei care lucrează pe suprafeţe mai mici trebuie să fie foarte atenţi la modul de fertilizare. Or, analiza agrochimică a solului la anumite intervale de timp poate fi de ajutor la stabilirea măsurilor de fertilizare şi de amendare. Aceasta constituie, practic, baza ştiinţifică pentru obţinerea unor recolte eficiente economic, concomitent conservând solul şi asigurând durabilitatea fertilităţii acestuia”.
APELAŢI CU ÎNCREDERE LA SERVICIILE OSPA
Este de menţionat faptul că, între serviciile pe care le pot oferi Oficiile de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA), se numără studiile pedologice şi de bonitare a terenurilor agricole, studiile de evaluare, prognoză şi avertizare pentru determinarea efectelor economice şi ecologice ale lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi studiile agrochimice pentru utilizarea raţională şi eficientă a îngrăşămintelor şi amendamentelor. Între atribuţiile OSPA se numără şi studiile agropedologice privind exploatarea raţională şi eficientă a terenurilor agricole, studiile de planificare a utilizării optime a terenurilor agricole, precum şi analize de sol, plantă, îngrăşăminte, reziduuri de pesticide din sol şi din plantă, analize privind calitatea produselor agricole în raport cu calitatea solurilor, a apei de irigat, alături de studii pedologice şi agrochimice pentru înfiinţarea şi modernizarea plantaţiilor de pomi şi viţă-de-vie, a pajiştilor, a serelor şi solariilor, pentru protecţia şi ameliorarea resurselor de sol şi a mediului înconjurător.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/231 (ediţia 1-14 martie 2019)
