Cu cât structura floristică a unei pășuni este mai diversificată, cu atât compoziția laptelui este mai valoroasă și efectul asupra sănătății consumatorilor este mai puternic.
VALORIFICĂ BINE PĂȘUNEA!
Capacitate caprelor de a consuma părți vegetale ca frunze mici, ascunse printre tulpinile lignificate din plante sau arbuști, care au adesea spini, este o caracteristică unică în comparație cu celelalte rumegătoare mai puțin agile.
Pe lizierele de păduri sau pe pășuni unde cresc tufărișuri sau copaci, caprele se ridică pe picioarele din spate și se întind pentru a consuma frunzele sau prin greutatea corpului apleacă arbuștii pentru a aduce vârfurile la îndemână. Uneori se cațără chiar și în copaci sau arbuști pentru a consuma acele părți care li se par mai apetisante.
Chiar dacă au aceste “apucături”, caprele pot fi hrănite și numai pe pășune. Și în acest caz strategia de hrănire a caprelor pare să fie selectarea plantelor care au un conținut de proteine și o digestibilitate ridicată, însă consumă și alte părți ale plantelor mai uscate, dacă disponibilitatea de a alege scade. Acest lucru se întâmplă mai ales în perioada de vară, când seceta provoacă uscarea masei verzi de pe pășune, îndeosebi în zonele de câmpie.
HRANA PREFERATĂ A CAPRELOR
La pășune caprele au tendința de a pășuna din partea de sus până la mijloc a plantelor și nu le place să pască lângă suprafața solului, ceea ce are ca rezultat un pășunat uniform și favorizează sistemul primul pășunat – ultimul pășunat. Acest sistem constă în folosirea unui turme de capre, ca prim grup și a unei turme de bovine, ca ultim grup.
S-a observat că la pășune caprele preferă să consume:
• iarba crudă (graminee) în locul trifoiului (leguminoase);
• cele mai multe specii de plante în comparație cu ovinele și bovinele;
• masă verde pe pante abrupte sau terenuri accidentate față de cele plane;
• masa verde de-a lungul liniilor de gard înainte de a pășuna în centrul pășunii;
• partea de sus a plantei înainte de a trece la tulpină;
• masa verde de pe tot terenul la care au acces, indiferent de mărimea lui.
DURATA ȘI TIMPUL DE PĂȘUNAT
Timpul de pășunat poate fi influențat de mai mulți factori ca: anotimpul, temperatura și umiditatea, topografia terenului, natura copacului sau plantei, disponibilitatea masei verzi și interacțiunea socială dintre animale.
Sezonul anului, cu modificări ale duratei zilei lumină și intensității luminii solare, determină caprele să pască în moduri diferite. La temperaturi medii sub 10°C, caprele petrec foarte puțin timp noaptea la pășunat, dar când acestea depășesc 25°C, chiar se recomandă ca o perioadă din pășunat să se desfășoare noaptea. În zilele caniculare, mișcarea caprelor pe pășune se reduce la minim și efectul asupra producției de lapte este puternic negativ.
Caprele sunt în general animale sociabile, cu o puternică ierahie de grup, așa că, dacă un animal se ridică și pășunează, celelalte îl vor urma.
PARCELAREA PRIN GARDURI
Pentru a reduce risipa de masă verde se recomandă pășunatul controlat care constă în parcelarea pășunii prin garduri. Atenție că nu orice garduri pot opri caprele!
În aceste parcele ținem caprele o perioadă de timp prin care le “forțăm” să pășuneze o parte mai mare din plante, prin limitarea suprafeței de pășunat. Cât încă masa verde are frunze mutăm caprele pe o altă parcelă și dăm posibilitatea plantelor ca prin fotosinteză să crească din nou, fără a consuma rezervele din rădăcină.
Calculăm suprafața unei parcele astfel încât să asigure caprelor masă verde (6-8 kg/capră) pe durata a 5-7 zile după care o lăsăm peste 25 de zile să se refacă. Pășunatul pe parcele încetinește creșterea plantelor mai puțin gustoase și mai puțin hrănitoare, deoarece caprele sunt forțate să consume toate plantele înainte de a trece mai departe.
PĂȘUNATUL ÎN BANDĂ
Constă în delimitarea suprafeței de pășunat în parcelele mari, prin garduri electrice mobile amplasate înaintea și în spatele turmei de capre, asigurându-le masă verde pentru 2-3 zile. Pășunatul în bandă este foarte eficient primăvara, când plantele sunt” crude” și nu se recomandă atunci când pășunile sunt de calitate scăzută. Acest timp de pășunat permite ca în perioada cu creștere rapidă a plantelor, masa verde în exces să poată fi recoltată pentru fân.
un articol de
SORIN-OCTAVIAN VOIA
UȘV Timișoara
ACO Păstorul Crişana
