Care e cea mai bănoasă cultură pentru Dorel Istrate? - Revista Ferma
7 minute de citit

Care e cea mai bănoasă cultură pentru Dorel Istrate?

Dorel Istrate a pornit în această mare aventură imediat după Revoluţie, când a descoperit pentru prima dată calităţile sale antreprenoriale. Are deja 27 de ani de experienţă ca agricultor şi pentru că a dorit cumva să oficializeze această relaţie specială pe care consideră că o are cu pământul, şi-a luat şi diploma de inginer agronom. Chiar dacă a urmat cursurile de la distanţă, nu a trecut prin facultate ca raţa prin baltă, cum se spune, ci le-a demonstrat profesorilor de la Cluj că stăpâneşte foarte bine ştiinţa şi arta cultivării plantelor.

Din Mureş, în Bărăgan

Astăzi, lucrează 425 de hectare în Şăulia, judeţul Mureş, dar îşi aminteşte întotdeauna cu plăcere de perioada în care făcea prestări de servicii tocmai în Câmpia Bărăganului. A dus câteva campanii bune de recoltat cu cele două combine performante pe care le deţinea, iar banii câştigaţi atunci l-au ajutat să-şi dezvolte afacerea de acasă.

Cea mai bănoasă cultură

Pentru că îi plac provocările şi a dorit mereu să-şi testeze limitele, a ales să mizeze pe culturi care îi pot asigura o marjă mare de profit. Astfel, s-a orientat spre producţia de sămânţă, dar şi spre culturile de plante tehnice. Dintre toate, însă, sfecla de zahăr este preferata sa. De obicei, este cultura dominantă, dar şi cea mai bănoasă.

Dorel Istrate FotoCitat (1)_b

„Cultivarea sfeclei de zahăr e ca la examen – ai învăţat bine tehnologia şi ai aplicat-o cum trebuie, e simplu, altfel e foarte greu”, admite Dorel Istrate.

Asigurările i-au acoperit pagubele

Uneori, totuşi, nu ţine numai de flerul său. Anul trecut, de pildă, a avut probleme mari cu îngheţul. Aproape întreaga suprafaţă i-a fost calamitată. Din cele 92 de hectare cultivate atunci cu sfeclă, a trebuit să reînsămânţeze 64 de hectare. Noroc că avea asigurare, reuşind astfel să-şi recupereze din pagubă. „De 27 de ani de când fac agricultură nu am mai întâlnit aşa ceva. Nu îngheţul în sine a afectat plantele, cât mai ales vântul puternic. Nici nu erau bine formate cotiledoanele la plantă şi partea superioară s-a uscat, chiar dacă la bază era încă în vigoare. Ştiam că sfecla rezistă îngheţurilor târzii, dar iată că nu e chiar aşa”, constată agronomul.

70 de tone la hectar

După ce a semănat din nou suprafaţa afectată, a recoltat în final o medie de 51 tone la hectar. Pentru el a fost însă cea mai slabă producţie din ultimii 20 de ani. „De obicei, obţinem peste 70 de tone. Practic, pe suprafeţele care nu au fost afectate de îngheţ am recoltat 71 de tone, în rest am obţinut undeva la 46 de tone. Am întârziat o lună recoltatul acolo unde am reînfiinţat cultura şi am pierdut cam 20 de tone pe hectar”, susţine fermierul. Toată producţia este contractată de fabrica Tereos de la Luduş. Anul trecut a valorificat recolta cu 26 de euro tona.

dorel istrate 2_b

Şase tratamente într-un sezon

„Din păcate, nu am putut primi bonificaţiile pentru conţinutul de zahăr din cauză că ne-am situat sub limită, ca niciodată. Pentru că septembrie a venit cu ploi şi temperaturi scăzute iar sfecla nu a putut recupera pentru a face un conţinut mai mare de zahăr. Aparatul foliar era mare şi a consumat zahăr, în loc să înmagazineze. Din cauza penalizărilor pentru digestie am avut un minus de 600 de tone la plată. Am rămas doar cu 5.100 de tone”, îşi aminteşte fermierul mureşean.
Pentru cultura de sfeclă, de obicei cheltuielile ajung la 6.500 de lei la hectar, incluzând aici costul înfiinţării şi tratamentele. În funcţie de condiţiile întâlnite, se poate ajunge şi la şase tratamente într-un sezon, aşa cum de altfel s-a întâmplat anul trecut.

Cea mai mare subvenţie

Făcând abstracţie de rezultatele din 2020, sfecla de zahăr este cea mai profitabilă cultură pentru el. Evident, aici contează şi valoarea subvenţiei, care anul trecut era de 824 de euro la hectar. „Este atât de mare pentru a compensa pierderile de cultură. Pentru că la noi productivitatea nu este atât de mare ca în vestul Europei. Cred că avem cea mai mare subvenţie pe sfeclă din Europa. Cu toate astea, suprafeţele sunt destul de mici. Din 29.000 de hectare câte au fost aprobate pentru România în negocierile de la Bruxelles când exista acea cotă, avem acum puţin peste 20.000 de hectare. Tendinţa este în scădere. Tot mai mulţi fermieri renunţă la această cultură pentru că este una grea comparativ cu cerealele sau porumbul, unde mecanizarea este uşoară. Plus că sfecla are impedimentul că se recoltează târziu, toamna când sunt ploi. De obicei, nu poţi însămânţa sfeclă după sfeclă şi atunci te trezeşti că nu mai poţi înfiinţa culturi pe acel teren în noiembrie”, afirmă cel care este şi preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Beta Luduş.

Sfecla de zahar - rasarire_b

Rotaţie de patru ani

De obicei, sfecla este însămânţată după grâu şi, deşi rotaţia normală e de cinci ani, Dorel Istrate o forţează la patru ani. Din cauza asta este obligat să facă două tratamente în plus, ceea ce înseamnă costuri mai mari. „Întrucât terenurile noastre multe sunt în pantă, nu peste tot putem intra mecanizat şi atunci avem suprafeţe pe care nu le includem în rotaţie. Dar noi aplicăm gunoi de grajd de 15 ani şi se simte asta”, mi-a explicat fermierul.
Pentru că nu se ocupă de zootehnie, gunoiul de grajd pentru fertilizarea culturilor şi-l procură de la crescătorii de animale din zonă, oferind la schimb tăiţei de sfeclă. Cheltuielile pe hectar, în cazul său, ajung şi la 7.000 de lei. Dacă nu exista subvenţia, anul trecut ar fi ieşit pe minus, din cauza acelor temperaturi negative din aprilie.

dorel istrate 3_b

Planul de culturi şi modificările climatice

Aceste fenomene extreme sunt efectul schimbărilor climatice, mă asigură agronomul. „Până acum, cea mai mare problemă în zona noastră era grindina, dar e greu de prevăzut de unde vine primejdia. Ne trezim fie cu ploi în exces, fie cu îngheţuri târzii sau secetă prelungită. (…) Perioada critică pentru cultura de sfeclă de zahăr e de la semănat până la răsărire. Eu pun sămânţa la 3 cm în sol. Dacă temperatura este foarte ridicată, există riscul de a se usca pământul şi nu mai răsare. Asta este problema cea mai mare. Am avut sfeclă răsărită la 1 mai şi am obţinut producţii de 85 de tone la hectar”, m-a asigurat administratorul societăţii Istrate ServProd SRL.
Anul acesta a alocat 57 de hectare pentru cultura de sfeclă. În toamnă a semănat 82 de hectare cu rapiţă, din care au rămas doar 70, şi 84 hectare cu grâu, iar în primăvară a înfiinţat 100 de hectare cu porumb şi cam tot atât cu floare.

GUST AMAR ÎN… BUZUNAR

UE pierde cote importante din piaţa mondială a zahărului, iar fermierii săi renunţă treptat la a mai cultiva sfelcă de zahăr în condiţii de piaţă falimentare. Sfecla de zahăr devine foarte greu de produs şi nu este bine plătită, deoarece preţul zahărului nu e atractiv. Fermierii suferă şi nu e vina lor! Cine ne va produce zahărul pentru consum? Click AICI şi vezi care sunt previziunile pentru această cultură!

un articol de
LIVIU GORDEA

Cisteste si...

Recomandările redacției

Witness P*S – taurul Simmental de 206.000 de euro!

În vârstă de aproximativ unsprezece luni, Witness P*S este cel mai scump taur din rasa Simmental vândut vreodată la o licitație în Bavaria. Taurul recordist este fiul lui Wirbelwind-P*S, a fost crescut de Christiane Böhm

taur Witness PS Witness P*S - taurul Simmental de 206.000 de euro!
Ultimele articole
Citește mai multe știri →