Căpşuna de Polovragi, regina tarabelor - Revista Ferma
3 minute de citit

Căpşuna de Polovragi, regina tarabelor

Zona Polovragiului este una favorabilă plantării căpşunului. Claudia Mihăescu se ocupă, pe lângă serviciu, de cultivarea căpşunilor pe un pogon, adică jumătate de hectar de pământ. Deşi are un atestat de artist plastic, de zece ani este îngrijitoare la grădiniţă. Cultivarea căpşunilor „îi vine ca o mănuşă”, fiind necesară o completare la venitul modic din învăţământ. Originară din Târgu Jiu, s-a mutat la Polovragi după ce s-a măritat şi aici a descoperit, pe lângă un mod de viaţă complet diferit, pasiunea pentru cultivarea căpşunilor.

Claudia Mihăescu_b

O piaţă controlată de intermediar
Deşi ploaia a afectat în acest an producţia de fructe, ea este muţumită că această îndeletnicire, nici pe departe uşoară, îi aduce un mic venit suplimentar. Cumpărătorii sunt, în cea mai mare parte, acei blamaţi intermediari din pieţe… Desigur, preţul de desfacere „sare” considerabil atunci când produsele trec pe la ei, dar fără aceşti samsari, cum li se mi spune, producătorul nu ar fi avut nici o şansă să vândă o asemenea cantitate în timp atât de scurt. Toate căpşunele se coc în lunile mai-iunie şi sunt extrem de perisabile. Ele sunt valorificate direct din câmp, cel mai important fiind să ajungă proaspete pe masa cumpărătorului. Soiul Ideea, cultivat anul acesta, este unul înşelător. Cunoscătorii ştiu, însă, că în spatele culorii rozalii a fructelor se ascunde gustul foarte dulce şi parfumat. Cei care au cumpărat o dată, s-au întors atraşi de savoarea fructelor. „Cel mai bun este siropul de căpşune!”, intervine în discuţie nepotul Claudiei, Andrei.
Stolonii sunt achiziţionaţi de la Staţiunea Mărăcineni şi stau, de obicei, trei ani pe rod. Dacă într-un sezon normal produce între 8 şi 10 tone, de această dată, din cauza condiţiilor climaterice, cantitatea a fost cu 40 de procente mai mică. Având o experienţă de 20 de ani în cultivarea căpşunilor, la cei 40 de ani ai săi, Claudia Mihăescu nu se teme de surprizele naturii! Consideră că aceasta este o cultură care rămâne rentabilă, iar preţul de vânzare, de 7 lei, din acest an a fost peste cel de anul trecut.

Căpşuna de Polovragi

Vremea condiţionează câştigurile
Fructele nu sunt stropite cu nici un fel de chimicale, acest lucru fiind un deziderat foarte important pentru producător. Singurul tratament aplicat a fost cel împotriva manei, absolut necesar. În anii secetoşi este nevoie de punerea în funcţiune a instalaţiei de irigare pe toată suprafaţa. În acest an, însă, multe fructe au putrezit din cauza excesului de precipitaţii. Au fost, totuşi, şi ani mai grei… Cu un sezon înainte, 90% din producţie s-a pierdut din cauza îngheţului din luna aprilie.
Un profit anual de 10.000 lei aduce un venit în plus în casă. În anii rodnici acest câştig poate fi mai mare, dar „surprizele” naturii fac incertă orice planificare. Totuşi, Claudia Mihăescu este încrezătoare în faptul că Polovragiul este situat într-o zonă favorabilă cultivării acestor fructe şi o să reuşească întotdeauna să atingă producţii mulţumitoare. În spatele optimismului ei bine ponderat, se observă cantitatea impresionantă de efort care însoţeşte această îndeletnicire.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/220 (ediţia 15-30 octombrie 2018)

 Viitor pentru sate_b

 

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →