De asemenea, fermierii au în atenţie recoltarea florii-soarelui, a soiei, a hibrizilor timpurii de porumb, dar şi strângerea primelor cantităţi de sfeclă de zahăr.
În plus, nu trebuie neglijată nici fertilizarea cu fosfor, potasiu, gunoi de grajd sau aplicarea amendamentelor cu calciu pe terenurile care necesită o asemenea lucrare.

TULCEA
Producţii mulţumitoare, preţuri bunicele
Tulceanul Victor Ciupercă este absolut sigur că va da lovitura la soia anul acesta. “Cultura arată excepţional, plantele îmi ajung până la umeri! Am cultivat 45 hectare şi după cum evoluează în vegetaţie, mai puţin de 5.500 kg la hectar nu am cum să scot! Cultiv de trei ani soia în loc de cultura verde şi, de departe, acesta este cel mai bun sezon de producţie”, ne-a declarat mândru şi sigur pe el fermierul.
Inginerul agronom Victor Ciupercă lucrează 400 ha de teren în zona îndiguită între comunele dunărene I.C. Brătianu şi Smârdan, din care 250 ha cu posibilităţi de irigare. Este mulţumit de culturile de toamnă de anul acesta, pe care le-a recoltat înainte de venirea frontului de ploi. „Cu tot excesul de umiditate din primăvară, am reuşit să adun destul de repede grâul de pe cele 60 ha cultivate cu soiul Glosa. Media obţinută a fost de 5.800 kg/ha. La orz (72 ha) am avut un randament de 6.100 kg/ha. Cerealele păioase le-am vândut cu 0,70 lei kilogramul, după cum a mers piaţa – zic eu – preţ bunicel! Rapiţa a fost mai slăbuţă – 2.400 kg/ha, pe 55 ha; am înregistrat cea mai răsărită producţie din zonă”, ne-a declarat, ca o uşoară consolare, fermierul.

Rapiţă semănată în condiţii optime
Victor Ciupercă a terminat de arat şi de discuit mai bine de 200 ha, ajutat de harnicii săi tractorişti: Dumitru Dima, Gheorghe Sava, Stelică Dima şi Tudorel Tandără, oameni obişnuiţi cu greutăţile şi provocările campaniilor agricole. Fermierul a pregătit din timp terenul întrucât de anul acesta a hotărât să semene ceva mai multă rapiţă. Şi a înfiinţat cultura în condiţii optime. După cum ne spune, nu pariază pe cultura a doua, deoarece până acum a fost dezamăgit de rezultate; nici nu se justifică banii cheltuiţi.
Costurile de producţie sunt apreciabile, peste 2.500 lei/ha. Altminteri, nu ar fi putut realiza în anii favorabili vârfuri de recoltă de peste 14.000 kg/ha la porumb, de 4.200 kg/ha de floarea-soarelui sau peste 7.000 kg/ha la grâu şi la orz.
Victor Ciupercă este mândru de culturile semănate în primăvară. Porumbul şi floarea-soarelui îşi urmează parcursul normal de dezvoltare vegetativă şi promit o bună răsplată muncii de până acum. Către sfârşitul acestei luni se pregăteşte să intre cu combina în lanurile coapte.
Fermierul, în ultimii patru ani, a avut culturile calamitate din pricina excesului de umiditate: primăvara creşte nivelul Dunării şi apele se infiltrează prin digul de protecţie, punând astfel în pericol câmpurile cultivate.
Ferma de la Smârdan este bine dotată cu tehnică de mecanizare: tractoare John Deere, maşini de semănat, utilaje de prelucrarea solului, instalaţii de irigare. Dacă ar mai trebui ceva, ar fi încă o combină. Cea existentă datează de pe vremea gloriosului program Sapard.

PRAHOVA
În aşteptarea unor producţii frumoase
Alexandru Ştefănescu, din comuna prahoveană Boldeşti Grădiştea, a pregătit şi semănat rapiţă pe 65 ha. O suprafaţă aproape la fel cu cea de anul trecut. Fermierul respectă asolamentul culturilor aşa cum cer normele agronomice. „Am ales nişte terenuri pe care nu am mai semănat rapiţă. Planta premergătoare a fost grâul. Am scarificat, apoi am intrat cu Cultirapid şi am aplicat îngrăşămintele complexe, minim 150 kg/ha. Anul acesta am aplicat NPK 11:53:0, anii trecuţi am administrat 18:46:0”, ne-a declarat fermierul.

Mistreţii preferă grâul nearistat
Pentru Alexandru Ştefănescu, anul acesta, rapiţa a fost o cultură un pic mai dificilă. Media obţinută a fost de 2.250 kg/ha la cei trei hibrizi semănaţi. „Sunt mulţumit că nu am întors-o; era cât p’aci s-o fac, mai ales că a stat sub zăpadă, a fost cuprinsă de polei şi «îngenuncheată» de secetă. Aici am avut trei luni fără apă”, a susţinut producătorul agricol.
În zonă, mistreţii fac legea. „Am avut o solă cu teren de baltă, cultivată cu grâu aristat şi nearistat. Suprafaţa cu soiul nearistat mi-a distrus-o. La fel şi cu porumbul. Nu mai pun porumb în zonele în care ştiu că mişună turmele de mistreţi. Problemele au început să apară în urmă cu vreo şapte ani, de când s-a privatizat fondul de vânătoare. Nu se mai braconează şi a crescut numărul sălbăticiunilor”, a explicat fermierul. Acesta a adăugat că a cumpărat spray-uri repelente nemţeşti, care şi-au dovedit eficacitatea.
Anul trecut, Alexandru Ştefănescu a obţinut o producţie medie de grâu de 5,4 tone/ha, 2,7 t/ha de floarea-soarelui şi circa 10 t/ha la porumb.
Cu grâul a cam dat-o-n bară. „Un achizitor mi-a spus să nu vând nici un bob de grâu, că mi-l cumpără cu 0, 71 lei/kg. L-am aşteptat şi nu a venit! M-a prins ploaia cu grâul în câmp şi, având umiditatea cu mult peste 16%, am fost nevoit să-l vând la 0,54 lei/kg”, a susţinut fermierul.
La jumătatea acestei luni, va intra la recoltatul semănăturilor de primăvară. Are cultivaţi hibrizi de floare şi de porumb mai timpurii pe aproape 260 ha. Porumbul are ştiuleţii poziţionaţi mai jos pe tulpină, dar speră că-i va lua combina şi per total va recolta producţii bune.

„Noi, fermierii, muncim pentru fiare!”
„M-am dotat cu utilaje de ultimă generaţie: tractoare, semănătoare, plug, instalaţie de erbicidare. Numai anul acesta, «fiarele» m-au costat peste 150.000 euro. Zilele trecute am semnat actele pentru achiziţionarea unei combine, ca să nu mai stau mult pe loc la recoltat”, ne-a declarat inginerul agronom.
Cultivatorul prahovean lucrează 520 ha de teren, mare parte preluat cu contract de arendă. Curând va mări suprafaţa cu noi contracte de arendă. Ar fi vrut să cultive soia, dar spune că „nu se pretează la noi, că e zonă secetoasă şi nu avem sistem de irigaţii”. Intenţiona să semene şi mazăre, însă a avut intuiţia să se oprească la timp: „Cine a semănat mazăre anul acesta, a luat plasă”, ne-a declarat Alexandru Ştefănescu.

GALATI
“Ne străduim să muncim pământul cât mai atent!”
La început de septembrie, Eugen Dan, din comuna gălăţeană Negrileşti, terminase de semănat rapiţa. Era bucuros că a reuşit să finalizeze lucrarea într-un timp extrem de scurt şi în parametri optimi de calitate. “În ultimii ani, rapiţa îmi asigură un profit sigur, la fel ca şi floarea-soarelui. Pe terenurile noastre producţiile nu sunt extraordinare, dar ne străduim să lucrăm cât mai atent”, ne-a declarat agricultorul.
Eugen Dan lucrează puţin peste 200 ha, în mare parte preluate în arendă. În activitate îl ajută… familia: fratele său Cristinel Dan şi Toader Dan – tatăl, fost şef de secţie de mecanizare, care la cei peste 70 de ani ai săi nu ezită să se urce pe tractor.

Cultivă porumb Olt pentru plata arendei
Eugen Dan susţine că în nordul judeţului a prins foarte bine hibridul românesc Olt, un produs tardiv, cultivat în special pentru arendă, apreciat de oameni pentru că se păstrează mult mai bine. Cultura promite o frumoasă recoltă. Imediat după trecerea combinei, va intra cu scarificatorul la afânarea adâncă a solului şi va pregăti patul germinativ pentru semănatul cerealelor păioase.

Un tractor numit dorinţă! Împlinită!
Înainte de a începe campania agricolă de toamnă, Nicolae Grăsui şi-a cumpărat un tractor nou. Îi trebuia un utilaj de putere mai mare. Deci s-a urcat la volan, aşa cum o face de peste cinci decenii, şi a făcut brazdă adâncă pe terenurile eliberate de recoltă. „Pentru mine anul este bunicel, am culturile de floare şi de porumb frumoase, probabil pe la sfârşitul lunii voi intra la recoltat. Am terminat de pus rapiţa. Terenul s-a lucrat în condiţii bune, solul are apă şi nu-mi fac griji că nu va răsări cultura”, ne-a declarat fermierul. Acesta exploatează în comuna Rediu 200 ha. La început, în 1991, avusese 800 ha, dar uşor-uşor a trebuit să renunţe la ele.

UN AGRONOM CARE-ŞI RESPECTĂ PROFESIA ALEASĂ
Inginerul agronom Victor Ciupercă lucrează în agricultură din anul 1974. După ce a absolvit cursurile universitare, a primit repartiţie la IAS Măcin. În anul 2000, de când s-a ales praful şi pulberea de această unitate de stat, aşa cum s-a întâmplat cu majoritatea structurilor de producţie agricolă din România, a înfiinţat firma SC Lord SRL. Administrată cu pricepere şi prudenţialitate, societatea a obţinut an de an profit. Bunăoară, anul trecut, cifra afaceri a fost de 1.659.993 lei, iar profitul net realizat a ajuns la 187.151 lei.
Întrebându-l de schimbul de ştafetă, Victor Ciupercă ne spune că încă nu ştie cine o să-i urmeze la fermă. Are o fată stabilită la Cluj, care nu prea ar da semne că vrea să se întoarcă la… brazdă! Dar cât îl vor ţine puterile, fermierul îşi va respecta cu conştinciozitate şi rigoare tehnologică profesia pe care a ales-o: aceea de agronom.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 15/220 (ediţia 1-14 septembrie 2018)