Confortul termic – adesea ignorat
Chiar şi fără a apela la cifre, putem determina foarte simplu temperatura „de confort” a porcilor: cea la care ne simţim şi noi înşine confortabil! Aceasta, cu excepţia situaţiei purceilor sugari, deoarece organismul lor tânăr nu are un mecanism al termoreglării propriului corp bine pus la punct.
Un număr imens de studii pe acest subiect au evidenţiat faptul că o proporţie însemnată a purceilor nu ajung să fie înţărcaţi pe motiv că mor de frig! O altă parte a analizelor pe acest subiect a demonstrat că porcii, pe parcursul finisării, acumulează mult prea multă grăsime din acelaşi motiv: le e frig!
La fel de bine este documentat şi faptul că scroafele în lactaţie slăbesc, nu au lapte sau chiar mor dintr-o cauză total opusă: le este mult prea cald! Ca să nu mai vorbim de efectele dezastruoase ale căldurii excesive asupra vierilor, a căror producţie spermatică poate să fie întreruptă vremelnic sau total, efectul fiind extrem de pervers asupra ratei gestaţiei şi, ulterior, asupra fătărilor.
De ce ignorăm totuşi aceste lucruri atât de des? E greu de răspuns însă, de regulă, vina este exclusiv umană, având în vedere că aducerea temperaturii în adăpost către limitele zonei de confort costă adeseori, iar fermierii preferă, mai ales în zilele noastre, să „taie” din cheltuieli, fără a evalua pagubele ulterioare.
Să nu uităm de ventilaţie!
Chiar dacă elementul ventilaţie în fermele de creştere a porcilor nu poate fi tratat complet separat de temperatură, având în vedere efectul lor sinergic, în multe situaţii am observat completa ignorare şi a acestui element.
În exploataţiile cu flux industrial, din cauza densităţii ridicate a animalelor pe unitatea de volum al clădirilor, ventilaţia corectă devine vitală, deoarece elimină din adăpost toate noxele acumulate, mare parte dintre acestea având efect extrem de iritant asupra căilor respiratorii şi, implicit, asupra sănătăţii animalelor. Ori, un plămân bolnav înseamnă, în definitiv, o limitare a capacităţii animalului de a îşi „exprima” potenţialul productiv.
Majoritatea scroafelor şi scrofiţelor sunt cazate de obicei în clădiri ventilate natural. Creşterea lor intensivă presupune însă un nivel minim de ventilaţie de 16 m3/oră şi unul maxim de 100 m3/oră.
Dacă ne referim la vieri, şi aceştia sunt cazaţi, de regulă, în spaţii ventilate natural. Cei întreţinuţi în spaţii de creştere de tip intensiv vor necesita însă o rată a ventilaţiei de minim 19 m3/oră şi maxim 110 m3/oră.
Însă, indiferent de sistemul de exploatare, regimul de ventilaţie trebuie să fie într-o legătură directă cu temperatura, obiectivul fiind menţinerea temperaturii medii în jurul valorii de 18oC, precum şi un nivel minim al noxelor.
Atenţie la ventilaţia asigurată în maternitate, dar şi în creşă, întrucât la aceste vârste purceii sunt extrem de sensibili la acţiunea nefastă a curenţilor de aer, mai ales în combinaţie cu temperaturi sub optimale.
…dar nici de lumină!
În multe situaţii am constatat că nivelul de iluminare a spaţiilor în care sunt cazaţi reproducătorii este departe de a fi cel corect. Fermierii ignoră faptul că derularea normală a funcţiei de reproducţie este în strânsă legătură cu o serie de hormoni a căror secreţie în organismul animal depinde într-o mare măsură şi de lumină. Şi e adevărat că aceasta… costă!
În aceste incinte, chiar şi în timpul zilei, nivelul de lumină trebuie să fie suficient pentru ca porcii să poată fi văzuţi clar. Sau, ca regulă de aur, să poţi citi ziarul fără probleme în cel mai întunecat colţ al adăpostului.
Întrucât declanşarea ciclului estral la scrofiţe este un proces dependent de lumină, în general, se recomandă o intensitate a luminii de minim 40-50 lucşi şi o durată de cel puţin 9 ore/zi.
Evident că lumina naturală trebuie folosită la maxim pentru că este gratis, însă cea artificială va trebui să fi disponibilă, mai ales în perioadele din an cu „zi scurtă”.
BUNĂSTAREA – O CHELTUIALĂ ACOPERITĂ DE PROFIT
Sacrificăm confortul animalelor de dragul economiilor de moment?
Cerinţele animalelor în privinţa elementelor vitale pentru sănătatea şi, implicit, pentru performanţele porcilor – temperatură, lumină şi ventilaţie – sunt privite în multe cazuri la modul simplist, strict tehnic, fără a se lua în considerare că, de fapt, fiecare specie se caracterizează prin propria „zonă de confort” fiziologic. Aspect valabil inclusiv pentru noi, oamenii.
Dacă ne rezumăm însă doar la specia suină, în multe dintre fermele vizitate în ultimii zece ani, conştientizarea necesităţii întreţinerii animalelor între limitele decente ale acestei zone de confort rămâne în continuare o mare necunoscută.
Un excelent consultant britanic, alături de care am avut norocul să fiu în timpul mai multor vizite în ferme, îmi spunea: „…fermierul care vrea să obţină performanţe la nivelul potenţialului genetic al porcilor săi trebuie mai întâi să simtă pe propria piele condiţiile pe care le oferă animalelor sale…”
Deci, în esenţă, bunăstarea porcilor nu ar trebui să fie doar o noţiune abstractă, prin faptul că „aşa cere legea”.
Bunăstarea animală este o sumă de reguli „de minimis” care au fost concepute nu neapărat pentru că asta ar fi dorinţa oamenilor, ci pentru că acestea asigură organismului animal un mediu de creştere apropiat cerinţelor sale biologice.
Din păcate, majoritatea fermierilor elimină cheltuielile menite să asigure confortul animalelor. Însă, de cele mai multe ori, astfel de economii de moment conduc la pierderi ulterioare, din simplul motiv că animalele nu mai performează la parametrii maximi.
Am fost şi sunt în continuare adeptul menţinerii sub control a tuturor cheltuielilor care ar putea conduce la eficientizarea costului de producţie în fermele de porci.
Însă, înainte de a tăia din acele cheltuieli care contribuie esenţial la buna funcţionare a organismului animal, ar trebui să ne gândim de două ori. Pentru că elementele de disconfort ce acţionează asupra animalului sunt, în esenţă, factori stresanţi. Şi orice astfel de factor are ca efect creşterea costului de producţie şi, în final, scăderea profitului.
În concluzie, ar fi de reţinut că pentru fiecare 1oC sub temperatura de confort a suinelor, cerinţele de energie din furaj consumate pentru întreţinerea funcţiilor vitale cresc cu aproximativ 3% raţia normală zilnică.
TEMPERATURA „DE CONFORT”
LIMITELE CONFORTULUI TERMIC
SUBVENŢIE
Bunăstarea animalelor – o posibilitate de a mai aduce bani în fermă
Subvenţia acordată la sacrificarea porcilor şi la clasificarea carcaselor în sistemul EUROP se numără şi ea printre ajutoarele de stat care nu se vor mai plăti începând de anul acesta în agricultură. În schimb, fermierii vor beneficia de ajutoare de stat dacă vor îndeplini cerinţele suplimentare privind bunăstarea animalelor, sau pentru acţiuni fitosanitare de interes naţional, investiţii în agricultură etc.
Aşa cum s-a exprimat Ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, în acest an bugetul este prea mic pentru a înlocui în totalitate subvenţiile care s-au acordat până în 2009, inclusiv.
Deocamdată, oficialii români au prenotificat la Bruxelles două forme de sprijin pentru agricultori, ambele vizând sectorul zootehnic: una privind bunăstarea animalelor şi alta referitor la patrimoniul genetic. Celelalte posibile notificări sunt în stadiu de proiect, care va fi supus dezbaterii publice.
