Câteodată, viaţa îndeamnă omul pe căi pe care nu ar fi călcat conform planurilor sale. Bogdan Varga se bucura, până nu de mult, de profesia sa liniştită de inginer la Ocolul Silvic Agnita, judeţul Sibiu. Tatăl său, Pompil Varga, pasionat de zootehnie, conducea probabil cea mai mare fermă de vaci Galloway din ţară. Pierderea părintelui, cu mai puţin de trei luni în urmă, l-a făcut pe Bogdan să devină proprietarul acestui business cu totul special.

Nu ştia aproape nimic despre creşterea acestei specii ancestrale de bovine iar acum descoperă secretele pe care tatăl său nu a mai avut timp să i le dezvăluie. Regretă şi azi că nu l-a împins curiozitatea să se implice mai mult în activitatea tatălui său, însă se străduieşte să recupereze timpul pierdut. Măcar în amintirea memoriei sale şi-a propus să nu abandoneze şi să transforme această pasiune într-o afacere cu adevărat profitabilă!

Vacile care se întreţin singure

Cele 110 exemplare de Galloway, despre care se spune că ar fi cea mai pură rasă de taurine din lume, sunt ţinute tot timpul anului pe păşune. Întreaga suprafaţă de aproape 200 de hectare este împrejmuită cu gard electric. Terenul este proprietate personală. Pe lângă asta, Bogdan Varga mai deţine 70 de hectare de fâneaţă. Practic, vacile lui nu consumă decât păşune, fân şi apă. Nu trebuie mulse, nici făcut curat după ele. Aproape că se întreţin singure. Desigur, mai trebuie făcute tratamentele şi cam atât. Animalele au certificate de origine iar păşunea este ecologică. „Am încercat să le facem un adăpost, dar nu au vrut să intre în el. Nu avea nici un rost să le forţăm. Le place libertatea”, m-a asigurat Bogdan.

60 de animale ucise de un urs

Ca temperament, vacile din rasa Galloway sunt cunoscute ca fiind extrem de docile. Cu toate astea, nu te poţi apropia de ele pentru că nu se lasă atinse. Mai au şi un spirit de turmă foarte dezvoltat. Nu sunt ca vacile ţinute în grajd, au o doză de sălbăticie în ele. Dacă simt vreun pericol, se adună toate şi se pregătesc să respingă orice agresiune, deşi nu au coarne.
Din păcate, familia Varga a trecut printr-un episod destul de bizar în urmă cu patru ani, care a lăsat urme adânci. „Ne-am trezit cu un urs care a reuşit cumva să pătrundă în ţarc şi de acolo nu a mai ieşit, pentru că odată ce s-a curentat, s-a învăţat minte. Dar pagubele pe care le-a provocat au fost extrem de mari. A ucis atunci în jur de 60 de animale. Fiind vară, nici nu am observat decât când era prea târziu. Am primit totuşi despăgubiri pentru această importantă pagubă, dar interesul nostru era să avem acele vaci, pentru că nu doream să le vindem. De când urşii figurează pe lista speciilor interzise la vânătoare, e mai greu să ne apărăm de ei. S-au înmulţit peste măsură”, s-a plâns inginerul silvic.

Cum a mers metisarea cu bovinele Angus?

La un moment dat au încercat o metisare cu tauri din rasa Angus. Dar pentru că lui Pompil nu i-a plăcut cum au ieşit produşii, a renunţat la această idee. „Metişii nu erau atât de rezistenţi peste iarnă şi aveau şi un temperament mai agresiv decât tăuraşii din rasa pură Galloway. În mod normal, noi avem între 30 şi 40 de fătări pe an. Doar că în 2020 tatăl meu a vrut să facă pentru prima dată montă artificială. Se gândea chiar să aducă alte varietăţi de Galloway în turmă. A cumpărat paietele din Danemarca, însă procentul de reuşită a fost undeva la 50%. Pe lângă asta, o astfel de manevră a însemnat că nu a mai băgat taurii între ele aşa cum ar fi vrut. Şi de aceea aşteptările nu sunt prea ridicate anul acesta în privinţa numărului de fătări”, mi-a explicat Bogdan.

Monte dirijate

Taurii sunt ţinuţi separat de femele şi viţei, iar monta este dirijată pentru a avea fătări doar într-o anumită perioadă a anului. „Nu-mi convine să-mi fete vreo vacă în decembrie sau ianuarie, când e frigul cel mai mare, dar nici în mijlocul verii. Lunile martie şi aprilie sunt cele mai indicate, poate chiar începutul lui mai”, susţine sibianul. Fătările nu trebuiesc asistate, doar că e nevoie de vigilenţă pentru a acţiona cât mai repede la crotalierea viţeilor, operaţiune pe care uneori o îndeplineşte cu succes fiul său, Sergiu. Acesta e destul de ataşat de animale. Deşi are numai 6 ani şi jumătate, ştie foarte multe de la bunicul său.

Condiţia pentru rentabilitate

Femelele sunt păstrate, iar tăuraşii rămân la îngrăşat până ating greutatea ideală de sacrificare. Cu desfacerea e mai greu. Dacă un taur de prăsilă face 5000-6000 de euro, taurul de carne are acelaşi preţ ca şi o Bălţată Românească, adică 8-9 lei kilogramul în viu. „E sub orice critică. În prezent există o cerere mai mare pentru femele. Dar noi nu avem de dat, pentru că le ţinem pentru reproducţie. Ştiu asta de la tatăl meu: ca să fie rentabilă afacerea cu Galloway, e nevoie de cel puţin o sută de femele mature. Asta înseamnă un efectiv de circa 150 de capete”, susţine Bogdan Varga.

Desfacerea e o problemă

Tânărul e de părere că românii nu sunt încă pe deplin educaţi în a consuma carne de vită de calitate. „Lumea cere steak de vită, dar nu pot să sacrific un tăuraş pentru o felie sau câteva kilograme. Preţul e foarte mic acum, iar toamna e şi mai mic. Poate ar fi o soluţie să facem propriul nostru abator ca să închidem circuitul. Dar cred că ar fi o prea mare bătaie de cap şi nici nu am apoi garanţia că voi reuşi să vând carnea în supermarket sau direct în restaurante. Să trimitem la export e destul de complicat. Am vândut o singură dată în ţările arabe, vreo 20 de capete, dacă îmi aduc bine aminte. Am mai vândut şi pachete de 4-5 juninci şi un tăuraş celor care doreau să se apuce de crescut Galloway”, mi-a mărturisit tânărul fermier.

VEZI AICI VIDEO din FERMA DE GALLOWAY!

Sprijinul familiei

Nucleul de 32 de exemplare cu care Pompil a pornit pe acest drum în 2009 a fost achiziţionat de la cineva care adusese animalele din Germania. Acum, Bogdan nu este chiar singur în acest business. Pe lângă soţie, mamă şi sora sa, care se ocupă de contabilitatea primară şi de anumite aspecte birocratice, mai există un angajat permanent, căruia Pompil i-a dat la un moment dat zece vaci ca să-l cointereseze. „El vine o dată la două zile pe păşune şi administrează furajele animalelor. Mă bazez pe el. Eu abia acum descopăr această latură”, recunoaşte cel care pe lângă afacerea cu bovine Galloway, preluată peste noapte de la tatăl său, mai administrează o mie de hectare cu păşune, fâneaţă şi pădure, concesionate de la primăriile din zonă. Este vorba de un domeniu de vânătoare populat cu cerbi şi mistreţi, pe care se mai găsesc şi vulpi, iepuri, dar şi temuţii urşi, ce nu pot fi însă vânaţi din cauza interdicţiei impuse de autorităţile statului, spre marea disperare a crescătorilor de animale din zonă.

Businessul acesta este rentabil pentru că avem pământul nostru şi nu trebuie să plătim arendă. Luăm subvenţia pe teren şi asta ne scoate pe plus. Altfel nu am putea câştiga mare lucru – BOGDAN VARGA, Crescător de vaci Galloway

DE CE E AVANTAJOS SĂ CREŞTI GALLOWAY?
Rasa de bovine Galloway este originară din Scoţia, pe care nu s-a intervenit genetic, fiind exploatată exclusiv pentru producţia de carne. Animalele sunt robuste, cu o rezistenţă fizică foarte bună, fiind crescute în libertate, în afara grajdurilor. Au rezistenţă sporită la boli şi capacitatea de a supravieţui în cele mai grele condiţii. Pot fi iernate afară, având cerinţe reduse de furajare, ceea ce la face extrem de atractive din punct de vedere economic. Carnea de la taurinele Galloway are un conţinut scăzut în grăsimi totale şi în grăsimi saturate. Are însă un conţinut ridicat de acizi graşi Omega 3 şi Omega 6, fiind aşadar mai benefică decât carnea de porc şi asemănătoare cărnii de pui şi de somon.

un reportaj de
LIVIU GORDEA