“Efectul asupra crescătorilor de ovine este extraordinar de mare, pentru că așa cum producem mielul mic pentru Paștile noastre, tot așa la începutul lunii octombrie încep sărbătorile musulmane, iar în această lună berbecuții ar fi trebuit să-i vindem la prețul cel mai bun. Or, achizitorii l-au redus la jumătate. Pe de altă parte, nu putem mișca animalele din ferme”, spune Nicolae Cioranu, președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Ovine și Caprine “Romovis” și președinte al Asociației “Păstorul Crișana” Arad.
Dacă oierii nu reușesc să valorifice la export mieii de an curent și ovinele reforme, pierderile economice la nivel național ar putea depăși 1,7 miliarde de lei, fără a pune la socoteală și cheltuielile de întreținere și de hrănire a animalelor. “Vorbim de 2,4 milioane de oi reforme și 3 milioane de miei grei finisați în această vară pentru livrare pe piața arabă în luna octombrie, când încep sărbătorile musulmane”, ne-a explicat Ionică Nechifor, secretar general al Federației Romovis.
“În acest sezon vindeam animalele ca să avem cu ce să achiziționăm furajele și cele necesare pentru iernat. Ne pregăteam pentru stabulația efectivelor matcă, dar suntem în situația de a mai ierna încă un efectiv de animale fără bani”, a adăugat Nicolae Cioranu.
ANSVSA să supravegheze, nu să interzică!
Crescătorii de ovine consideră că măsurile ANSVSA sunt abuzive și aduc grave prejudicii financiare fermelor. “În afară de Iordania, nici un alt stat nu ne-a restricționat comerțul cu ovine. Dimpotrivă, primim în continuare solicitări din afara țării. Nu înțelegem de ce ANSVSA impune măsuri de interzicere în toată țara, atâta timp cât zonele din interiorul arcului carpatic sunt libere de acest virus?”, se întreabă Ionică Nechifor.
Fermierul considerță că autoritățile sanitar-veterinare ar trebui să interzică deplasarea animalelor doar acolo unde sunt focare și suspiciuni de boală. Iar în zonele și din zonele fără cazuri de Bluetongue, transportul de animale să se facă sub strictă supraveghere sanitar-veterinară, cu documente verificate, cu mașină autorizată, dezinfectată, în condiții clare, stabilite tot de ANSVSA. “Dar este mai comod să interzici decât să faci muncă în teren și să supraveghezi”, este de părere Nechifor.
România, înapoi pe “lista neagră” a OIE
În luna iulie a.c., Turcia a aprobat României tranzitul și exportul de ovine provenind din 19 județe libere de scrapie, însă până acum nu s-a efectuat nici un transport. Una dintre condițiile cerute de Turcia a fost ca România să nu mai figureze în lista OIE (Oficiul Internațional de Epizootii). „În urmă cu mai bine de un an am fost șterși de pe site-ul OIE. Iată că acum suntem din nou în lista țărilor cu focare de boală la animale. Asta ne va afecta demersurile de a debloca piața turcă. După ani de tratative pentru a relua tranzitul de ovine prin Turcia, ceea ce am obținut, și – atenție – era în discuție desfacerea pe piața Turciei, acum ne întoarcem cu câțiva ani în urmă cu negocierile”, spune, cu amărăciune, Ionică Nechifor.
Oierilor le rămâne varianta abatorizării animalelor, însă cererea de animale sacrificate este nesemnificativă. Și chiar de-ar exista cerere, crescătorul ar vinde mieii tot în pierdere, la prețuri de nimic, către intermediari și procesatori.
ALTE PUNCTE DE VEDERE
Gheorghe Dioane, președinte Ovis-Banatim: „Bine-ar fi să fie numai politică. De-ar fi așa, în trei luni scăpăm de ea (n.red. – boala limbii albastre)”.
Marcel Andrei, președinte Sindicatul Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine din România (SNCR): „E posbil ca boala să fi intrat în România și odată cu animalele care se aduc la negru. În carcasă sau produse se poate exporta, nu sunt restricții, dar nu este cerere”.
AGROINFO
Condiții, obligații și sancțiuni
Proprietarii de animale tăiate, ucise sau afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de Bluetongue vor primi despăgubiri potrivit HG nr. 1214/2009, precizează ANSVSA. Despăgubirile nu se acordă dacă: nu au comunicat, în maximum 48 ore, în scris sau telefonic, medicului veterinar sau DSV apariția oricărei îmbolnăviri, suspiciuni de boală, moartea sau tăierea de necesitate a unor animale; nu asigură și nu respectă normele de igienă și biosecuritate în ferme; au importat animale bolnave, au introdus animale noi fără documente sanitar veterinare sau din altă exploatație sau zonă aflată în derularea programului de combatere a bolii sau când se constată de autoritățile competente că au încălcat legislația în vigoare.
Tot HG 1214/2009 prevede amenzi de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru neanunțarea, în 48 ore, a apariției oricărei îmbolnăviri, suspiciuni de boală, morții sau tăierii de necesitate a unor animale, neizolarea animalelor bolnave sau suspecte de boală, nepăstrarea cadavrelor și consumul sau înstrăinarea cărnii până la sosirea medicului veterinar, nerespectarea restricțiilor de circulație a animalelor, precum și neasigurarea și nerespectarea normelor de biosecuritate în ferme.
Și noul Cod Penal prevede închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă pentru nerespectarea măsurilor de prevenire sau combatere a bolilor infectocontagioase la animale, dacă a avut ca urmare răspândirea bolii.
ANSVSA mai avertizează că potrivit HG 984/2005, cei care nu respectă normele sanitar veterinare pentru astfel de cazuri riscă amenzi de la 600 la 3.600 – persoanele fizice și de la 6.000 la 24.000 lei – persoanele juridice.
