O rază de lumină pentru laptele de bivoliță – prăvălirea prețului la laptele de vacă. Cel puțin asta am înțeles din discursul unui investitor italian prezent la seminar, care acum zece ani, când a simțit că sectorul laptelui de vacă este în declin, a trecut pe creșterea bivolițelor de lapte. Între timp a adunat 900 de capete de animale și a înființat o fabrică de lactate cu produse bazate pe rețete originale. Adevărul e că orice integrare a producției aduce plus valoare iar impactul pieței este mai ușor de întâmpinat. 

Asta au înțeles atât Călin Andrei Zanc, președintele Asociației Crescătorilor de Bivoli din Transilvania (ACBT), care are deja în probe tehnologice o făbricuță de produse din lapte de bivoliță, dar și investitorii britanici de la SC Transylvanian Natural Products SRL Rupea, care au investit de ceva mai multă vreme într-o fabrică de lactate de bivoliță. 

Directorul Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare a Creșterii Bubalinelor de la Șercaia a amplasat și un dozator pentru lapte proaspăt în Făgăraș. Tot o modalitate de a aduce spre consumator un produs sănătos. 

ACBT se străduiește să adune proprietarii sub același stindard

Din păcate, în condițiile în care bivolul aproape că a dispărut din peisaj, asociațiile de producători se „hârjonesc”. Ba cine să țină Registrul Genealogic, ba cine e mai mare și mai tare. Mediul academic ar trebui să coboare printre crescători mai des iar crescătorii ar fi bine să se informeze. Atunci ar dispărea încetul cu încetul și diferențele de opinii, susține președintele ACBT. Ca și Tiberiu Ștef, directorul asociației Agrom RO, care a îndemnat la acțiuni comune de susținere a creșterii bivolului. 

Sprijinul cuplat e binevenit pentru crescători, dar nu e de ajuns pentru a revigora semnificativ efectivele. Iar materialul seminal se „produce la inspirație dacă ținem cont că până în 2014 erau doar 289 de bivoli în registru”, subliniază nevoia de creștere a calității viitorilor produși, profesorul Constantin Velea, deși până de curând medicii veterinari treceau în registre bivolii la metiși de taurine pentru ca producătorii să primească sprijin, susține cel care a avut un rol principal în omologarea în 1987 a rasei Bivolul Românesc. Nu transilvan, nu dobrogean, ci românesc. Cam așa ar trebui să privească și responsabilii, dar și asociațiile problema resuscitării unui sector care are un viitor. 

Chiar și educarea consumatorilor, așa cum bine spune Călin Andrei Zanc, în ceea ce privește consumul produsului de calitate în detrimentul produselor ieftine. Aștept să vă povestesc câte ceva de la inaugurarea fabricii de produse din lapte de bivoliță (mozzarella, telemea și alte produse din lapte, toate proaspete, pentru că maturarea presupune investiții suplimentare), investiție făcută din fonduri propri. 

La seminarul de la Agraria au fost prezenți mulți crescători de bivoli, sala a fost plină iar interesul pe măsură. Bine ar fi ca și practica să fie cel puțin la același nivel!

EFECTIVUL DE BIVOLI, APROAPE DE COTA DE DISPARIȚIE!

Calitățile laptelui de bivoliță sunt cunoscute. Deși are un procent mai mare de grăsimi, practic, laptele de bivoliță nu are colesterol (grăsimea laptelui de bivoliță este mai săracă în colesterol deo sută de ori față de grăsimea laptelui de vacă sau de la alte specii, conform spuselor sspecialiștilor). Iar mozzarella câștigă tot mai mulți adepți și printre consumatorii români. Cât privește iaurtul, nu pot să spun decât că este un produs complex și extrem de sănătos. Toate acestea, peste faptul că bivolul este „cel mai adaptat animal pentru podișul Transilvaniei”, cum susține Martin Muller, deținătorul deja celebrei păstrăvării Albota de la Arpașul de Sus, un alt crescător de bivoli care recunoaște valoarea acestei rase. Și totuși, deși în ultima vreme s-au luat câteva măsuri, inclusiv introducerea sprijinului cuplat (în jur de 250 euro/cap de bivol), numărul bivolilor a ajuns aproape de cota de dispariție! De la 228.000 de capete la finele lui 1989, la 12.400 în 2015, conform afirmațiilor dr. Andrei Cociș fost președinte ANARZ. Aproximativ 93% din efectiv s-a evaporat. E de remarcat că în ultimii 15 ani nu mai puțin de 55.000 de bivolițe au fost exportate. Chiar și așa, România deține locul secund după Italia, dar la mare distanță.

Articol publicat in revista Ferma nr.9(170) 15 – 31 mai 2016