Biotehnologia ciupercilor comestibile, o afacere cu prezent şi viitor - Revista Ferma
8 minute de citit

Biotehnologia ciupercilor comestibile, o afacere cu prezent şi viitor

ciuperci 1 m Biotehnologia ciupercilor comestibile, o afacere cu prezent şi viitor

Am abordat această temă a biotehnologiei, în speţă a culturii de miceliu pentru ciuperci, deoarece reprezintă o problemă de interes general,  care merită a fi cunoscută.

În acest sens, am avut o discuţie cu domnul Mircea Selegean, biolog, coordonatorul activităţii de cercetare şi producţie de miceliu din cadrul firmei Myco-Stim SRL din Timişoara şi specialistul revistei Ferma în domeniul tehnologiei de cultură şi producţie a ciupercilor.

 

Începutul unei afaceri

Nicoleta Dragomir: Biologie, tehnologie, ciuperci… Cum aţi realizat legătura între ele?

Mircea Selegean: Pe lângă activitatea didactică pe care o desfăşor, am fost şi sunt preocupat în continuare de activitatea de cercetare ştiinţifică în domeniul biotehnologiei vegetale. De mai bine de 25 de ani îmi petrec timpul analizând şi căutând soluţii la foarte multe probleme de ordin biologic.

Este deosebit de palpitant să pătrunzi în intimitatea fenomenelor biologice şi să le afli mecanismele lor de desfăşurare. Încă din perioada studenţiei la Cluj, am fost fascinat de a găsi răspunsul la o serie de întrebări.

De altfel, toată filozofia vieţii noastre, pe acest pământ, este un mare semn de întrebare. Au fost, sunt şi vor fi în continuare probleme necunoscute dar pe care, prin firea noastră, le vom rezolva.

Deci, trebuie să fim optimişti. Educaţia strict profesională de cercetător în domeniul biotehnologiei vegetale mi s-a conturat la Institutul Agronomic din Timişoara, unde am lucrat pentru scurt timp. Aici am învăţat ce însemnă disciplina muncii. Aici am cunoscut pragmatismul ce defineşte un inginer agronom, aici am învăţat să realizez o simbioză între pregătirea mea ca biolog şi cunoştinţele dobândite în noul sector de activitate, cel agronomic, şi care mi-a fost benefic.

Acesta a fost începutul, iar de atunci prin forţe proprii, prin disciplină şi multă, chiar foarte multă muncă, învăţând cum se elaborează plan de afaceri, un plan de marketing, suportând insuccesele dar şi succesele, am început să-mi clădesc propria afacere în domeniul biotehnologiei vegetale, respectiv în cultura ciupercilor comestibile.

Nicoleta Dragomir: Care a fost motivul, sau motivele pentru care v-aţi orientat preocupările spre cultivarea ciupercilor comestibile?

Mircea Selegean: În primul rând, nevoia. Da, ea m-a determinat să-mi valorific potenţialul acumulat. Nu mi-a fost uşor după evenimentele din ’89 să mă aflu în situaţia de a nu avea un servici. Fondurile financiare în cercetare s-au diminuat şi foarte mulţi cercetători, printre care şi eu, am rămas pe dinafară. Nu am depus armele.

Am analizat situaţia pieţei din Timişoara, cerinţele populaţiei, mi-am analizat propriile forţe şi încet, încet, a început să-mi încolţească în minte o idee destul de îndrăzneaţă, pentru mulţi irealizabilă. Mi-am spus aşa: “Dacă inginerii agronomi creează şi vând seminţe, eu de ce nu aş putea să vând celule vegetale, doar ştiu să le înmulţesc”.

Şi, în scurt timp, am reuşit să vând celule vegetale. Normal, diferenţiate sub forma unor plante în miniatură (garoafe, crizanteme, dalii etc.), în eprubete. Afacerea mergea încet, pe piaţa internă au pătruns florile din occident, iar insuccesul meu era iminent.

Cum în familie se consuma cu plăcere ciuperca, mi-a venit o altă idee, că aş putea produce şi vinde miceliu de ciuperci. Dar nu ştiam nimic despre biotehnologia producerii lui. Acum a început adevărata muncă în necunoscut. Aşa am luat contact prin ’91 cu Institutul de Cercetări Micologice din Horst, cu cercetătorii de la Universităţile din Utrech şi Wageningen – Olanda, cu INRA – Franţa, care, cu generozitate de neimaginat, m-au ajutat cu manuale şi articole de specialitate. Am fost invitat şi particip în continuare la diferite congrese internaţionale şi simpozioane naţionale, unde sunt prezentate rezultatele pe teme micologice.

Nicoleta Dragomir: Care sunt temele de cercetare pe care le abordaţi în acest domeniu?

Mircea Selegean: În primul rând suntem interesaţi de ciupercile xilofage, cele care cresc şi înmulţesc pe suport celulozic, noi le numim saprofite. Ele ne fac un bine, fac ce noi nu putem face, adică transformă resturile vegetale “uitate” de către noi în câmp sau în păduri (rumeguşul) în hrană, pe care noi o consumăm. Iată un motiv serios pentru care merită să le preţuim. Astfel, avem în studiu cunoscuta ciupercă de fag (Pleurotus ostreatus) şi mai nou ciuperca parfumată (Lentinus edodes) sau ciuperca dansatoare (Grifola frondosa) etc.

Trebuie de la bun început să precizez un lucru foarte important. Biotehnologiile pe care le aplicăm în cunoaşterea acestor ciuperci nu modifică informaţia ereditară oferită de către natură. Deci aceste produse nu sunt OMG-uri (organisme modificate genetic). Şi totuşi avem o bancă de gene semnificativă pentru comercializare.

Răspunsul este simplu. Variabilitatea somaclonală este foarte mare. Natura este deosebit de generoasă, noi nu trebuie decât să valorificăm ceea ce ne oferă ea. Aceste lucru nu înseamnă că nu sunt pentru OMG-uri. Sunt pro din diverse motive, pentru ceea ce înseamnă aceste noi produse modificate genetic.

Activitatea noastră este profilată spre rezolvarea mai multor probleme: unele sunt de natură pur ştiinţifică, altele sunt de ordin productiv, şi nu în ultimul râmd, de ordin educativ.

Astfel, abordăm următoarele tematici: cercetări privind depistarea celor mai bune condiţii de creştere ale miceliului; stimularea activităţii metabolice a miceliului pentru a obţine ciuperci de calitate superioară; valorificarea superioară a unor extracte din plante pentru a stimula creşterea miceliului; utilizarea unor stimulatori naturali pentru sporulaţie (producţie mare de ciuperci). Şi un aspect nou: valorificarea extractelor din aceste ciuperci împreună cu cele din diverse plante în interes terapeutic pentru om.

Se ştie prea bine sunt foarte multe afecţiuni care îşi găsesc remediul în aceste combinaţii dintre ciupercă şi plante. Rezultatele sunt uimitoare. Nu în ultimul rând, educăm studenţii, ca ei, la rândul lor, când vor ajunge la catedră, să formeze o generaţie de oameni care să protejeze natura, prin conservarea fondului genetic, fungic, din pădurile noastre.

Nicoleta Dragomir: Cum se reflectă preocupările dumneavoastă în activitatea pe care o desfăşoară cultivatorii de ciuperci din ţara noastră?

Mircea Selegean: Cercetarea noastră trebuie să-şi găsească o finalitate, respectiv cei care consumă aceste ciuperci să fie foarte mulţumiţi de calitatea lor. Cultivatorii de ciuperci continuă munca noastră de cercetare prin producţia de ciuperci. Dacă între noi nu există comunicare, eşecul afacerii, de ambele părţi, este iminent.

De aceea, toţi cei care colaborează cu noi sunt informaţi permanent despre toate aspectele tehnologiei culturii de ciuperci. La rândul lor, aceştia află impresiile consumatorilor despre calitatea ciupercilor şi astfel, cercul se închide. Oferim cultivatorilor de ciuperci fitohormoni, bioregulatori care stimulează benefic metabolismul ciupercilor şi acestea valorifică superior materialul celulozic, iar finalul se materilizează în creşterea producţiei de ciuperci de la 20-25% la 40 şi 54%. Şi astfel, toată lumea este mulţumită.

Nicoleta Dragomir: O activitate de succes are în spate o reţetă de succes. Care sunt „ingredientele” pe care dumneavoastră le folosiţi?

Mircea Selegean: Respectul faţă de client, disciplina, foarte multă muncă şi pasiune. De altfel, mai vechii noştri cultivatori de ciuperci, au înţeles semnificaţia acestor elemente ale succesului. Respectul faţă de client înseamnă să ţin seama de doleanţele acestuia, punctualitatea livrării informaţiilor sau a miceliului şi calitaţea acestuia. Apoi, disciplina. Totul începe zilnic cu un plan bine stabilit, în cele mai mici detalii. Şi, nu în ultiul rând, munca. De multe ori trece miezul nopţii, cu o zi plină de probleme, şi încă mai muncim. Dar altfel, nu am face performanţă.

Nicoleta Dragomir: Cum arată viitorul acestei afaceri?

Mircea Selegean: Acceptarea noastră în UE înseamnă din partea noastră, a tuturor, un mare efort. Am fost acceptaţi cam nepregătiţi şi problemele nu întârzie să apară. Pentru a face faţă noilor reglementări care ni se pun pe tapet trebuie să ne pregătim şi să ne facem temele, să respectăm o anumită disciplină, cu care noi nu am fost obişnuiţi.

Cred cu convingere în redresarea sectorul agricol, iar activitatea de cultură a ciupercilor comestibile, dar şi a celor medicinale, va avea un succes deosebit, aspect care încă de pe acum începe să se contureze.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 2(46)/2007

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →