Utilizarea tehnicilor de control biologic pentru culturile de legume în ariile protejate este o tendință în creștere în întreaga lume. Acestea ajută culturile să se dezvolte în condiții mai bune cu ajutorul organismului viu care luptă împotriva dăunătorilor și bolilor.
Compania Marcoser este convinsă că utilizarea continuă a acestor tehnici de control biologic contribuie considerabil la îmbunătățirea sectorului horticol și la creșterea calității recoltelor obținute, însă, sunt conștienți de faptul că “Biocontrolul” este încă necunoscut pentru mulți dintre producătorii de legume. De aceea, în acest articol vom încerca să clarificăm principalele aspecte legate de această tehnică, în 4 pași simpli.
1. Ce este controlul biologic? În primul rând, trebuie să înțelegem conceptul în sine și ce se află în jurul lui. Controlul biologic este o componentă a unei strategii integrate de gestionare a dăunătorilor care tinde să elimine/limiteze numărul tratamentelor chimice.
Controlul biologic implică utilizarea de organisme vii, cum ar fi prădători, paraziți sau microorganisme, care au rolul de a reduce populația de dăunători și boli existente într-o cultură. Aceste organisme vii sunt utilizate în funcție de cultură, dăunător și gradul de atac.
2. Avantajele controlului biologic al dăunătorilor. Utilizarea controlului biologic prezintă numeroase avantaje, dintre care le amintim pe cele mai importante:
• Reducerea semnificativă a tratamentelor chimice: Datorită acestor insecte beneficem, numărul tratamentelor scade, deoarece, în general, organismele vii nu sunt compatibile cu toate substanțele active.
• Spre deosebire de tratamentele chimice, agenții de control biologic nu creează rezistență insectelor.
• Nu este toxic pentru plantă, mediu și om, planta dezvoltându-se armonios în prezența insectelor benefice.
3. Caracteristicile controlului biologic. Utilizarea controlului biologic are un rol foarte important în tehnologia unei culturi, acesta contribuind la dezvoltarea armonioasă a plantei și la eliminarea stresului cauzat de tratamentele chimice.
La folosirea acestei metode de combatere trebuie să se țină cont de anumiți factori, și anume:
• Utilizarea hibrizilor toleranți/rezistenți la TSWV: Este recomandată alegerea și utilizarea hibrizilor toleranți la TSWV (Virusul petelor de bronz), deoarece se știe că thripsul, un dăunător feroce, este vector de viroze.
• Locul unde este amplasată cultura: Din cauza diferențelor de temperatură dintre regiuni, introducerea insectelor benefice poate varia între 10 și 15 zile între nordul și sudul țării.
• Factorii de mediu: Trebuie luat în considerare faptul că fiecare organism viu are nevoie de o anumită temperatură pentru a se instala în cultură și pentru a se înmulți.
• Monitorizarea culturii: Monitorizarea dăunătorilor se face cu ajutorul capcanelor lipicioase sau a capcanelor cu feromoni. Această etapă are rolul de a anunța momentul propice pentru introducerea insectelor benefice.
• Efectuarea ferti-irigărilor: La lansarea controlului biologic cultura trebuie să fie suficient de dezvoltată și de aceea este necesară aplicarea nutrienților de care planta are nevoie.
• Stadiul de dezvoltare al culturii: Ca să se poată introduce aceste organisme vii, trebuie urmărit stadiul de dezvoltare al culturii, apariția primelor flori și umiditatea atmosferică din seră/solar. Acești factori sunt importanți pentru înmulțirea normală a insectelor benefice.
• Tratamentele chimice efectuate: Tratamentele efectuate culturii până la momentul lansării trebuie să fie notate ținând cont de următoarele: produsul utilizat, omologare, doza aplicată și data aplicării.
4. Utilizarea insectelor benefice (lansarea în cultură a prădătorilor). Lansarea se face în funcție de prădător; de regulă, se recomandă eliberarea dimineața devreme sau seara. Așezarea lor (plicuri sau cutii, în funcție de ambalaj) se face sub vârful plantei la o distanță de 30-40 cm, ferite de acțiunea directă a razelor solare.
Tratamentele aplicate după lansarea insectelor benefice se fac doar la recomandarea specialistului. Dacă numărul de flori este redus, pentru a nu avea probleme, se recomandă plantarea în număr redus a speciilor de plante benefice (de exemplu, busuiocul sau alyssum).
La efectuarea operațiunilor de defoliere sau copilit, frunzele și lăstarii rupți se lasă pe sol timp de 3-4 zile, astfel încât prădătorii prezenți pe ele să se poată instala înapoi pe plantă.
DIFERITE TIPURI DE ORGANISME VII
• Prădătorii sunt insecte sau acarieni care se hrănesc cu pradă vie, consumând un număr mare de dăunători pe parcursul întregii vieți.
• Paraziții sunt organisme ce se dezvoltă pe seama altor organisme, care se numesc gazde, acestea având corpul mai mare decât al paraziților. Diferitele specii de paraziți existente se pot dezvolta (pot parazita) pe diferite stadii de dezvoltare ale dăunătorilor: ou, larvă, pupă sau adult.
• Microorganismele pot fi bacterii ce infectează insectele prin tractul lor digestiv și fungi, ciuperci care provoacă boli insectelor.
Controlul biologic este o opțiune foarte interesantă de inclus în tehnicile noi de cultivare, dar poate fi considerat dificil la început. Prin urmare, atunci când decideți să includeți aceste acțiuni în culturile dumneavoastră, echipa de ingineri horticultori de la Marcoser vă va însoți în timpul întregului proces, de la alegerea prădătorilor specifici culturii și până la lansarea lor și, de asemenea, vor efectua vizite periodice în care vor evalua stadiul culturii și vor stabili și pașii care trebuie urmați în continuare.
un articol de MARIUS PETRACHE, General Manager Marcoser
mai multe pe această temă www.marcoser.ro