La rubrica VIITOR PENTRU SATE de pe site-ul nostru veţi face cunoştinţă cu Marius Pricope, tânăr viticultor, apoi vă voi purta paşii spre ferma de capre a lui Marius Cazacu, absolvent de zootehnie şi fermier de un an de zile iar mai apoi veţi citi o interesantă „lecţie de istorie”, într-o discuţie purtată cu profesorul Mihail Adafini, cel care a cercetat locul în care a fost răpusă Ecaterina Teodoroiu şi a descoperit un adevăr istoric greu de contestat.

Peste 440 de ani de existenţă
Localitatea este menţionată pentru prima dată la 14 februarie 1572, când un oarecare Dragotă de Străoane a făcut o „săpătură” de cultivat în gura Albei. Probabil, localitatea îşi trage numele de la unul din bătrânii săi, Straua. Nu este exclus ca între cei care au acest nume şi cei din comuna vecină – Câmpuri să fie o strînsă legătură, cu atât mult cu cât pe câmpureni îi întâlnim peste tot în zonă, la Crucea Bătineşti şi la Ţifeşti. De altfel, tradiţia consemnează că cele mai vechi familii din zonă ar fi fost Straua, Muncea şi Crucea şi că aceştia, pentru servicii aduse domniei (Ştefan cel Mare apare şi aici, ca peste tot în zonă, în chip de donator), ar fi primit satele care le poartă numele.
Satele componente ale comunei Străoane sunt: Străoane de Jos, Străoane de Sus, Muncelu, Repedea, Văleni şi Talapan – Valea Câmpului. Comuna se află în partea de nord a judeţului, pe malul stâng al râului Şuşiţa. Este traversată de şoseaua naţională DN2L, care o leagă spre nord-vest de Răcoasa, Câmpuri, Soveja şi Tulnici şi spre sud-est de Panciu şi Mărăşeşti (unde se termină în DN2).
Monumentul închinat eroinei Ecaterina Teodoroiu se află la şoseaua care leagă Panciu de Soveja, pe linia frontului din Primul Război Mondial. În comuna Străoane se află şi biserica de lemn „Sfântul Nicolae”, monument istoric de artă medievală, de interes naţional. În comună mai există alte două obiective incluse pe lista monumentelor istorice din judeţul Vrancea, ca monumente de interes local, ambele clasificate ca situri arheologice. Situl arheologic din punctul „Cetăţuie”, aflat la nord-est de satul Muncelu, cuprinde urmele a două aşezări, una din eneolitic atribuită culturii Cucuteni faza B, şi alta din Epoca Bronzului aparţinând culturii Monteoru. Celălalt sit se află tot în zona satului Muncelu, în punctul „Fântâna din Vale”, de la est de sat, pe malul râului Zăbrăuţi, şi conţine vestigii din neoliticul timpuriu atribuite culturii Starčevo-Criş.

Monografia comunei Străoane
În anul 1997 a fost editată, de către Consiliul Local, „Monografia comunei Străoane”, lucrare semnată de Constantin Apreotesei, Toma Iorga şi Al. Străoneanu Balaş.
Citez din această lucrare complexă şi foarte bine documentată: „Pe întinsa arie a judeţului Vrancea, de-a lungul apelor Şuşiţa şi Zăbrăuţ, din vecinătatea munţilor şi până nu departe de Mărăşeşti, îşi desfăşoară relieful şi , două formaţiuni geologice la joncţiunea cărora s-a format o zonă colinară de o rară frumuseţe naturală. Dealuri fragmentate şi coline brăzdate de văi cu ape în şuviţe cristaline, totul acoperit de păduri, vii şi pomi fructiferi, care conferă regiunii un pitoresc specific, deosebit de atrăgător. Pe acest plai mioritic au apărut, cu secole în urmă, satele actualei comune Străoane, aşezare umană cu un frământat trecut istoric, evocând nepieritoare fapte de vitejie pentru apărarea gliei, cu o substanţială perspectivă de dezvoltare în viitor”.
Monografia cuprinde aspecte în detaliu legate de cadrul fizico-geografic al comunei, repere istorice, viaţa economică şi socială, cu accente pe învăţământ, mai ales cel practic, dar şi un capitol dedicat oamenilor de seamă ai comunei.
La momentul actual populaţia comunei este de 3620 de locuitori, toţi de naţionalitate română.

Jumătate din suprafaţa comunei este împădurită
Suprafaţa totală a comunei Străoane este de 5424 de hectare, din care peste 2600 sunt acoperite cu păduri. Pe cele 530 de hectare de păşune plus 209 hectare de fâneaţă au fost realizate amenajamente pastorale iar întreaga suprafaţă este închiriată crescătorilor de animale (24 de contracte), pe 7 ani!
788 de hectare sunt teren arabil, la egalitate cu suprafaţa alocată culturilor de viţă de vie. Să nu uităm că ne aflăm în zona Panciu – Odobeşti, o importantă regiune viticolă. Viile, exploatate în principal pentru producţia de vin (în zonă predomină vinurile albe şi roze) sunt deţinute de 150 de persoane fizice şi juridice (ÎF, PFA, II) şi 6 societăţi comerciale.
La capitolul zootehnie, pe raza comunei sunt preponderente gospodăriile individuale, efectivele totale fiind de: 190 cabaline, 150 bovine, 1800 ovine, 800 caprine, 4800 păsări şi 1200 familii de albine.

Vasile Zbîrciog, primarul comunei Străoane

O comună cu potenţial!
Vasile Zbîrciog este primar al comunei Străoane din 1991, fără întrerupere. Semn că se bucură de încrederea oamenilor. E drept, în localităţile aparţinătoare se lucrează mai tot timpul la câte ceva. „Avem mai multe proiecte, unele pe fonduri europene. Două dintre ele sunt chiar acum la licitaţie, este vorba despre asfaltarea drumului Muncelu pe o distanţă de 1 kilometru, prin GAL iar celălalt prevede reabilitarea Căminului Cultural de aici, din Străoane. Mai avem şi alte proiecte, de exemplu gazele, canalizarea, aflată în decurs de finalizare şi, până la sfârşitul anului 2020 sper să aibă toată lumea din comună canalizare. Cu gazele suntem foarte aproape, sunt aici, la Panciu şi ne aflăm în faza de contractare, deci aproape de adevăr; sperăm ca în septembrie-octombrie să putem începe lucrarea”, spune edilul. Tot la investiţii intră şi construirea, de la zero, a sălii de sport, cu fonduri din bugetul Primăriei.
Suntem într-o zonă preponderent viticolă, ceea ce înseamnă că agricultura se orientează spre aceste investiţii. Mulţi tineri care au revenit acasă din străinătate şi au deschis crame şi plantaţii viticole. „Via este o ramură cu suflet, dar trebuie să munceşti continuu, din primăvară până în iarnă, şi iarna chiar. Sunt într-adevăr mulţi tineri care au venit din Italia cu bani şi s-au orientat spre viticultură şi au început chiar să prospere. Avem pe raza comunei plantaţii noi de vie, crame, şi sperăm să fie tot mai bine. Avem şi localnici care au rămas aici şi au investit în plantaţii noi, unii chiar cu fonduri europene, dar şi cu puţin curaj, pentru că, din păcate, agricultura e de multe ori o loterie: azi pierzi, mâine câştigi, nu se ştie niciodată”, afirmă Vasile Zbîrciog.
Prin intermediul nostru, Primarul din Străoane a transmis un mesaj de suflet consătenilor săi: „Mesajul meu este să încercăm să fim cu toţii mai loiali acestei ţări, să ne iubim locurile natale şi fac un apel către toţi cei plecaţi afară să vină la Străoane, noi vrem să facem mult mai mult, să fim mai aproape de ţările europene, pentru că şi noi, ca popor suntem cel puţin egali cu restul europenilor. Ba chiar de multe ori suntem peste ei în multe privinţe, chiar dacă am venit mai la urmă în Uniunea Europeană. Suntem o ţară bogată şi să ar trebui să fim la alt nivel, adică mult mai respectaţi în Europa. Să fim recunoscuţi în primul rând ca o ţară care produce şi nu ca o ţară de consum”.

Echipa VIITOR PENTRU SATE – VRANCEA: Nicoleta Dragomir, Marian Muşat, Leonard Stafie, Claudiu Borobei