Angus House Farm din Gherla, județul Cluj, exploatație de elită specializată în creșterea bovinelor din rasa Angus pentru reproducţie, reclamă pierderi majore după ce 40 de hectare de porumb siloz au fost total compromise de atacurile masive ale ciorilor.

Pentru Bogdan Vereș, proprietarul și administratorul fermei, paguba nu înseamnă doar o pierdere financiară, ci pune sub semnul întrebării însăși siguranța furajeră a efectivului pentru iarna următoare. În lipsa unei intervenții eficiente din partea autorităților, fermierul spune că a fost nevoit să reia integral lucrările de însămânțare, asumându-și costuri suplimentare considerabile.

„Am fost nevoiți să semănăm a doua oară”

Potrivit lui Bogdan Vereș, fenomenul nu este unul izolat, ci se repetă de mai mulți ani, însă amploarea din acest sezon a depășit orice limită. Atacurile ciorilor asupra culturilor de porumb au compromis practic întreaga suprafață destinată producerii silozului necesar hrănirii animalelor.

În lipsa unor măsuri eficiente de combatere, fermierul spune că singura soluție a fost reînsămânțarea terenurilor. „N-am avut încotro și ne-am apucat să semănăm a doua oară”, afirmă acesta, descriind situația drept una care pune în pericol planificarea furajeră a fermei pentru anul viitor.

Acuzații la adresa fondului de vânătoare și a autorităților

Administratorul Angus House Farm susține că problema este cunoscută de ani de zile și că efectivele de ciori au crescut excesiv, fără ca măsurile de control să producă rezultate vizibile în teren.

Potrivit acestuia, fondul de vânătoare responsabil de zonă ar fi raportat existența a 642 de exemplare și ar fi primit o cotă de recoltare de 640 de păsări. Cu toate acestea, realitatea din teren ar contrazice datele oficiale. „Pe hârtie sunt împușcate, dar fizic este teroare”, spune Bogdan, care consideră că situația demonstrează o ruptură evidentă între rapoartele administrative și ceea ce se întâmplă în realitate.

„Responsabilitatea este pasată de la o instituție la alta. Fondul de vânătoare indică lipsa sprijinului legislativ, Garda Forestieră este blocată în proceduri birocratice, iar autoritățile locale și centrale invocă limitele cadrului legal”, ne-a declarat clujeanul. În final, susține acesta, cel care suportă integral consecințele este chiar fermierul.

Ciorile au devenit o problemă și pentru locuitori

Problema nu se rezumă doar la agricultură. Potrivit administratorului Angus House Farm, numărul mare de ciori afectează și viața de zi cu zi a locuitorilor din zonă. Acesta susține că în anumite zone ale parcului din Gherla oamenii evită să mai meargă din cauza coloniilor numeroase de păsări care și-au instalat cuiburile.

În opinia sa, autoritățile locale ar trebui să colaboreze mai eficient cu gestionarii fondurilor de vânătoare pentru combaterea dăunătorilor, însă rezultatele concrete lipsesc. „Ar trebui să existe un contract și măsuri clare de intervenție. Din păcate, rezultatul este zero”, afirmă fermierul.

O fermă prinsă între animale sălbatice, distrugeri și furturi

Necazurile nu se opresc însă la invazia ciorilor. Bogdan Vereș descrie un climat general de insecuritate cu care se confruntă exploatația sa agricolă de ani de zile.

Acesta reclamă distrugeri repetate provocate de cai lăsați nesupravegheați, care pătrund în culturile de lucernă și compromit suprafețe importante. Gardurile electrice sunt deteriorate în mod repetat, iar furturile reprezintă, potrivit fermierului, o problemă constantă.

Deși au fost aplicate sancțiuni în numeroase situații, acestea nu ar fi fost niciodată achitate, iar efectul descurajator este practic inexistent. În consecință, spune administratorul fermei, aceleași situații se repetă aproape zilnic. Mai mult, poliția locală este chemată frecvent să intervină, însă odată ce echipajele părăsesc zona, animalele revin pe terenurile agricole.

Față în față cu ursul, șacalul și lupul

În paralel cu problemele provocate de păsările dăunătoare și de distrugerile din teren, fermierul atrage atenția și asupra prezenței tot mai frecvente a animalelor sălbatice în apropierea localităților.

Potrivit acestuia, aparițiile urșilor, șacalilor și lupilor în zone locuite au devenit o realitate tot mai întâlnită, amplificând sentimentul de nesiguranță în rândul agricultorilor și al comunităților rurale. În opinia sa, toate aceste probleme au un numitor comun: incapacitatea instituțiilor de a interveni eficient și rapid în situații care afectează direct activitatea economică și siguranța oamenilor.

„Pe raport, tot noi am fost scoși vinovați”

Poate cea mai mare nemulțumire a administratorului Angus House Farm este faptul că, în ciuda pierderilor suferite și a numeroaselor sesizări făcute către autorități, concluziile oficiale au plasat responsabilitatea chiar asupra fermierului.

Citeşte şi:
BOGDAN VEREŞ explică de ce genetica ieftină ajunge să coste cel mai mult…

„Pe raport, tot noi am fost scoși răspunzători”, spune Bogdan Vereș, exprimând frustrarea unui producător care consideră că sistemul actual nu oferă soluții reale pentru protejarea agriculturii. „Legislaţia spune că avem obligativitatea de a sesiza autorităţile publice la prezenţa dăunătorilor. Ulterior trebuie efectuate trei pânde şi abia apoi aceşti dăunători sunt eliminaţi de către fondul de vânătoare. În final, se face o comisie de evaluare”, a subliniat fermierul.

Pentru una dintre fermele de referință ale zootehniei românești, compromiterea a 40 de hectare de porumb siloz reprezintă mai mult decât o simplă pagubă agricolă. Este un nou semnal de alarmă privind dificultățile cu care se confruntă fermierii atunci când legislația, birocrația și lipsa unor măsuri eficiente transformă problemele din teren în crize fără răspuns.

Citeşte şi:
European Angus Forum 2026 – România îşi afirmă ambiţiile de lider european în industria cărnii de vită