Viorel Vărzaru, fermier din judeţul Giurgiu, ne-a spus că după îndelungi socoteli, multe înmulţiri şi împărţiri, adunări şi mai ales scăderi, „comparativ cu anul trecut, am ieşit mai prost în 2013. Financiar vorbind, pe plus, dar un plus mai mic”, spune acesta.
Pentru anul viitor agricultorul îşi doreşte stabilitate pe piaţa agricolă, consecvenţă în acordarea subvenţiilor şi simplificarea birocraţiei. “Investiţiile din viitor vor fi bazate pe credite, până la venirea subvenţiilor. Deja, pentru inputurile din această toamnă am apelat la creditare. Sperăm ca în anul ce vine să avem preţuri mai bune la cereale, mai aproape de realitate. Nu ne aşteptăm să fie ca şi cele din 2012, dar o medie între ultimii doi ani ar fi perfectă”, ne-a spus Viorel Vărzaru.
Tehnologia corectă asigură randamentul
Nicolae Bădiţa, fermier din Ialomiţa, care lucrează circa 200 hectare, se arată mulţumit de felul în care încheie anul 2013. „Anul acesta pot să spun că am ieşit pe plus, m-au ajutat temperaturile, ploile şi îngrăşămintele folosite. În ceea ce priveşte tehnologia nu fac economii, folosesc ce e mai bun, pentru că nu vreau să risc. Cu privire la inputurile pentru primăvară, încă nu mi-am făcut un stoc, marea bătaie se dă acum pe sămânţa de porumb, iar la floarea-soarelui eu voi merge pe hibrizii Clearfield. Investesc din rulajul banilor, pur şi simplu. Din puţinul profit obţinut nu ne luăm maşini sau altele, ci îi reinvestim în viitoarele culturi şi poate mai reuşim să achiziţionăm teren, pentru că acum suntem mici fermieri, dar vrem să ne extindem”, ne-a declarat acesta.
Nevoia de organizare
Fermierul ialomiţean consideră că agricultorii români ar avea nevoie în primul rând de organizare. “Trebuie să fim mai organizaţi, oamenii să nu mai alerge după reduceri; să folosească tehnologie cât mai bună şi să se organizeze mai bine pentru vânzarea produselor. Agricultorilor români le lipseşte hotărârea, nu ştiu de ce au nevoie şi mai ales ce hibrizi sau soiuri li se potrivesc pentru cultivare. Chiar dacă nu sunt specialişti, ar trebui să se informeze, să se organizeze şi să înţeleagă ce au de făcut. Spre exemplu, dacă a apărut preţul la porumb de 130 euro/tonă, noi nu ştim dacă să mai aşteptăm sau nu şi ajungem să vindem cu preţul de 110 euro/tonă. Dacă ai aşa un preţ, îţi faci calculul şi vezi că la 130 euro/tonă obţii un oarecare plus, eu cred că trebuie să fii hotărât şi să semnezi un contract”, a explicat Nicole Bădiţa.
Preţul face diferenţa între anii agricoli
“Depindem de bani, căci tehnologia şi munca o asigurăm noi
Traian Ghinoiu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Gorj
Referitor la anul agricol care tocmai s-a încheiat, Traian Ghinoiu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Gorj, ne-a spus: “suntem – cum spune olteanul – «comsi-comsa». La producţii, 2013 a fost un an foarte bun, dar ne-au tras mult înapoi preţurile. Dacă preţul grâului s-a mai reglat puţin în acest sezon şi încă mai avem producţii de valorificat, preţul porumbului încă staţionează şi e chiar pe o pantă descendentă. Încă stăm cu producţia pe stoc, să vedem cum va evolua piaţa după 1 ianuarie. Sperăm să putem da drumul la valorificări, astfel ca până la sfârşit de primăvară să ne putem autofinanţa. Vom pierde însă la partea de dotări, pentru că în anii buni ar trebui să mai facem şi noi dotări, dar anul acesta nu putem”, ne-a declarat Traian Ghinoiu.
Liderul fermierilor gorjeni susţine că “relaţia cu băncile este aceeaşi ca întotdeauna. Încă nu îşi deschid pungile şi pentru agricultori. Şi în 2014, şansa noastră va fi creditarea de către furnizorii de inputuri, care ne dau seminţe, tratamente şi fertilizanţi cu plata la recoltare”.
MADR a intrat dator în 2014
Traian Ghinoiu a precizat că odată cu intrarea în noul an, fermierii aşteaptă soluţii la problemele financiare, aspecte care rămân neschimbate. “În primul rând, ne preocupă situaţia financiară. Ministerul agriculturii e restant cu două plăţi importante: în primul rând trebuia să ne plătească la 1 decembrie diferenţa de plată din SAPS şi subvenţia la motorină pe ultimul trimestru din 2013 şi primul trimestru din 2014. Dacă Guvernul ne va da banii aşa cum ne-a promis, atunci nu va fi nici o problemă”, a spus acesta.
Un al doilea aspect care îi interesează pe fermierii români este finanţarea cu fonduri europene. “Probabil, în prima parte a anului nu se va da drumu la finanţarea cu fonduri europene, dar cel puţin din partea a doua avem speranţe, şi atunci trebuie găsite căile pentru a veni în ajutorul fermierilor. Practic, noi suferim la capitolul dotarea fermelor, mici sau mari. Este normal să se creeze un cadru legislativ prin care să putem accesa fonduri. Fie prin bănci, fie cu sprijinul Fondului de Garantare trebuie să ne pregătim, pentru că din 2014 se deschide piaţa terenurilor agricole şi noi vom rămâne în urmă de tot, nu putem nici să cumpărăm alte terenuri şi nici să ne utilăm pentru ce avem. Depindem de bani”, ne-a explicat Traian Ghinoiu.
Producţiile au adus profit
Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi, Ion Ciulinaru, ne-a declarat că în anul 2013, deşi preţurile au fost mai mici, producţiile bune au adus rentabilitate în fermele „cârmuite” cu atenţie. „În 2013, majoritatea agricultorilor şi-au scos cheltuielile şi un oarecare profit. Chiar dacă nu este foarte mare, el există. Dacă cineva nu a ieşit rentabil, înseamnă că nu a aplicat o tehnologie corectă: fie nu a avut densitatea necesară la cultură, fie nu a făcut la timp tratamentele fitosanitare, fie nu a asigurat suficientă hrană pentru plante, pentru că, în general, producţiile au adus profit”, a spus Ion Ciulinaru.
Preţuri şi producţii, în echilibru
Deşi producţiile agricole obţinute în 2013 au fost bune, majoritatea agricultorilor susţin că preţurile mici le-au redus considerabil bugetul. “În 2013, preţurile au fost mult mai mici decât în 2012. Dar, dacă ar fi să calculăm, producţiile au fost aproape duble. Deci, undeva a existat un echilibru între producţii şi preţ. Din punctul meu de vedere, fermierii care au lucrat corespunzător au câştigat aproape la fel ca şi în 2012. Spre exemplu, dacă în 2012 s-a obţinut o producţie de 4.000 kg/ha la grâu şi s-a vândut cu peste 1 leu/kg, fermierul a obţinut un venit de circa 4.000 lei/ha.
În 2013, producţia a fost undeva la peste 5, 6 şi chiar 7.000 kg/ha şi preţurile, chiar dacă la început au fost mici, ulterior au mai crescut. La ora actuală, grâul se vinde cu peste 0,85 lei/kg. Cine a avut capacitate de stocare şi a păstrat o parte din recoltă, pentru că niciodată nu o poţi păstra pe toată, fiindcă în acea perioadă avem nevoie de bani pentru plata inputurilor şi a creditelor, câştigă acum tot atât cât a câştigat în 2012”, ne-a explicat liderul agricultorilor din Călăraşi.
Ţăran bogat = ţară bogată
“Agricultura românească are nevoie în primul rând de sprijin; este un sector care trebuie ajutat în permanenţă. Preţul motorinei utilizate în agricultură ar trebui redus, taxele şi impozitele ar trebui iarăşi reduse, subvenţiile plătite la timp, pentru că, până la urmă, din agricultură mănâncă toate lumea: şi preotul, şi poliţia, şi industriaşul, toţi consumă. Atunci, hai să-l ajutăm pe agricultor să facă producţii mai mari, să aducă plus valoare în ţară şi atunci toată lumea va fi mulţumită, potrivit proverbului: «dacă ţăranul este bogat, toată ţara este bogată»”, a conchis Ion Ciulinaru.
