„Avem o fermă vegetală mixtă; pe o suprafaţă de 250 hectare cultivăm legume de câmp, practic toată gama de rădăcinoase: de la ceapă, morcov, păstârnac, ţelină, până la pătrunjel, sfeclă roşie, ridichi negre şi varză de toamnă. Avem contracte de livrare cu marile lanţuri de magazine. De asemenea, avem însămânţate 100 hectare cu grâu, tot atâtea cu orz, iar în primăvară vom semăna floarea-soarelui pe 180 ha, porumb pe 150 ha şi soia pe restul de suprafaţă. Exceptând floarea-soarelui, toate celelalte culturi sunt amplasate pe terenuri amenajate la irigat”, ne-a declarat specialistul.

Băltirile, una dintre marile probleme
În fiecare an, în zona de baltă, marile probleme sunt legate de băltiri, mai ales atunci când sunt precipitaţii abundente. Circa 40 la sută din suprafaţa lucrată de Alexandru – poate şi mai bine – este afectată de acest fenomen. „De aceea nu putem lucra în voie pe solele acoperite de apă, înregistrăm întârzieri în calendarul lucrărilor agricole de sezon – şi aici mă refer în special la arături, la pregătirea patului germinativ, la semănat. În anii ploioşi, trebuie să intre în funcţiune staţiile de desecare”, ne-a declarat Alexandru Marciuc, directorul tehnic al societăţii Orestagro.

Solul de baltă greu trebuie pregătit corespunzător
„Avem terenul cu sole joase, mare parte rezultat din desecarea lacului Brateş, cu pânza de apă freatică aproape de suprafaţă. Solul este alcalin, luto-argilos, parţial nisipos. Are textură grea, ceea ce presupune a fi prelucrat cu foarte mare grijă. În multe parcele trebuie să realizăm lucrări de scarificare, avem un program anual în acest sens, iar pregătirea patului germinativ, mai ales la legume cum este ceapa, necesită atenţie maximă”, a explicat tânărul specialistul.

Depozit modern cu atmosferă controlată
Lucrat ca la carte, fundul fostului lac Brateş răsplăteşte eforturile lucrătorilor, oferind producţii mulţumitoare de la un sezon la altul. Au fost şi ani buni când s-au obţinut recolte de 70 tone de ceapă la hectar! Sigur, nu pe suprafeţe mari.
Ferma dispune de un depozit nou construit, cu ventilaţie şi instalaţie de frig, având o capacitate maximă de stocare de circa 4.000 de tone de produse de câmp. Aici au pus în funcţiune o linie de condiţionat legume complet automatizată.
În ultimii ani, au achiziţionat utilaje şi echipamente pentru recoltat ceapă şi morcov, utilaje pentru sortarea şi spălarea rădăcinoaselor şi mijloace de transport, graţie accesării mai multor proiecte cu finanţare comunitară. Valoarea investiţiilor însumează câteva milioane de euro.
De asemenea, Orestagro are un sector de acvacultură care gestionează baza experimentală Brateş a fostei întreprinderi Piscicola, cu o suprafaţă totală de 320,8 ha, formată din bazine de reproducţie şi creştere a peştelui, canale de alimentare şi reţeaua de evacuare a apei.

O societate de primul loc
”Anul trecut a fost unul bun din punct de vedere al preţurilor, dar slăbuţ din punct de vedere al producţiei, cel puţin la legume. An cu probleme, cu cheltuieli sporite pentru a controla bolile şi dăunătorii specifici”, ne-a declarat Mândru Oreste, administratorul companiei. Fermierul este licenţiat în ştiinţe economice şi a lucrat în fostul IAS Bădălan în funcţia de contabil de fermă până la privatizare. La retrocedarea terenurilor a primit 14 hectare cu care a început businessul. După cum recunoaşte, a învăţat din mers şi a avut de unde; în zonă sunt specialişti renumiţi în cultivarea legumelor, precum Petre Grigore sau Ioan Popa.
Conform bilanţului contabil înregistrat în anul fiscal 2017, compania Orestagro, înfiinţată în urmă cu aproape 15 ani, deţine primul loc în judeţul Galaţi în 2018 pe domeniul Cultivarea legumelor şi a pepenilor, a rădăcinoaselor şi tuberculilor, cu o cifră de afaceri de aproape 7,5 milioane de lei, un profit net de circa 500.000 de lei, având 18 angajaţi.

CULTURA DE GRÂU ESTE INCERTĂ
Până anul trecut, Orestagro a cultivat soiuri româneşti de grâu. Producţiile au fost mulţumitoare. Din toamnă, însă, a introdus în cultură genetică străină. „Am început cu Balaton, un soi de grâu nearistat, foarte productiv, cu indici de panificaţie ridicaţi, foarte tolerant la secetă şi cu mare plasticitate ecologică. Nu suntem prea încântaţi de starea de vegetaţie, răsărirea este foarte slabă, sperăm să iasă bine din iarnă. Aşteptăm desprimăvărarea să vedem ce se mai poate face”, a susţinut Alexandru Marciuc.
În primele zile ale lunii martie, atunci când plantele îşi vor relua ciclul vegetativ, va urma fertilizarea de sezon cu azotat de amoniu, în doză de 150 kg la hectar produs comercial, administrat în două tranşe.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/230 (ediţia 15-28 februarie 2019)