Decodificarea genomului de grâu a ajutat semnificativ eforturile BASF, susţine Turner. Secvenţierea genomului de grâu a fost realizată abia în urmă cu doi ani. „S-a considerat că nu este posibil. Şi totuşi s-a ajuns aici datorită colaborării dintre instituţii şi companii publice. Acesta a fost practic singurul mod de a progresa”, consideră reprezentantul BASF.
Potrivit acestuia, primii hibrizi de grâu marca BASF vor fi o varietate de grâu roşu dur de toamnă şi o alta tot din clasa grâului roşu, dar adaptat pentru a fi însămânţat primăvara. „Suntem pregătiţi să oferim valoare încă de la început, chiar dacă în timp probabil tehnologia va deveni din ce în ce mai performantă”, a dat asigurări Rick Turner cu ocazia unei întâlniri cu presa la Centrul de Cercetare Triangle din Carolina de Nord (SUA).
Grâul hibrid a fost mulţi ani subiect de discuţii în rândul cultivatorilor de cerceale şi a companiilor producătoare de seminţe. El este rezultatul polenizării încrucişate dintre două soiuri diferite. Totuşi, nu a fost deloc uşor să se obţină primii hibrizi de grâu.
Seminţele de hibrizi sunt ceva mai scumpe decât cele ale soiurilor. Cu toate astea, un hibrid de grâu este mai productiv decât soiurile convenţionale şi, în plus, au o stabilitate mai bună în ceea ce priveşte randamentul.
