Puncte forte şi deficienţe
Există totuşi, câteva puncte forte, nu plecăm chiar de la zero. În primul rând, avem o producţie agricolă vegetală şi zootehnică, cu pondere ridicată în favoarea vegetalului (1/3 producţie vegetală din total producţie agricole ), considerabilă. Apoi, dispunem de o suprafaţă agricolă semnificativă ( 12,502 mil ha ), cu o pondere mare a terenului arabil ( 63,47% ), fapt ce conduce la oferirea unei game diverse de produse agricole primare. În al treilea rând, productivitatea totală din agricultura noastră a avut un trend ascendent în ultima decadă, dar rămâne, încă, sub media UE. Există materii prime agricole, în special cereale de toamnă, porumb, floarea soarelui, rapiţă, ouă, carne de oaie, miere, în cantităţi suficiente pentru a acoperi cererea pieţei interne. Deficienţele în sectorul agroalimentar nu sunt, însă puţine. În primul rând, productivitatea muncii este scăzută în agricultura românească, de 4 ori mai mică decât media UE 28. Nivelul de formare brută de capital fix în agricultură este, de asemenea, scăzut ( 50% din media UE 28 ). Totodată, avem o pondere ridicată a exploataţiilor de mici dimensiuni, asociată unui procent semnificativ de gospodării în care se practică sisteme de exploataţie de tip gospodăresc/ extensiv.
Sprijinul cuplat rămâne
Ce soluţii a găsit Bucureştiul pentru a depăşi deficienţele, valorificând punctele forte şi oportunităţile, prin cheltuirea banilor de la Bruxelles? Potrivit PNS 2023 – 2027, publicat pe site-ul AFIR, cu menţiunea ”versiunea aprobată”, prin Pilonul I ( Plăţi directe ) sunt vizate schemele specifice pentru sprijinul cuplat pentru venit în sectorul agricol, atât din sectorul vegetal, cât şi zootehnic, pentru acele sub-sectoare la care sunt evidenţiate dificultăţi din punct de socio-economic şi de mediu. În documentul citat sunt menţionate următoarele culturi: soia, lucernă, leguminoase pentru industrializare: mazăre de grădină, fasole boabe şi fasole păstăi, cânepă, orez, sămânţă de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, legume cultivate în câmp pentru consum în stare proaspătă sau destinate industrializării ( tomate, castraveţi, ardei, vinete ), legume cultivate în sere şi solarii ( tomate, castraveţi, ardei, vinete ), fructe ( prune, mere, cireşe, vişine, caise şi piersici ) şi seminţe pentru plante furajere. În sectorul zootehnic: vaci de lapte, carne vită, bivoliţe de lapte, ovine-caprine şi viermi de mătase. Această intervenţie are scopul de a îmbunătăţi competitivitatea, sustenabilitatea sau calitatea, fiind alocat un procent de aproximativ 15% din plafonul naţional, din care cel puţin 2% pentru pentru plante proteice, având în vedere dificultăţile întâmpinate de acest sector în întreaga Uniune. Prin Pilonul II, vor fi sprijinite financiar investiţiile pentru dezvoltarea fermelor de mici dimensiuni şi orientarea acestora pe piaţă. Totodată, vor fi susţinute investiţiile în consolidarea exploataţiilor tinerilor fermieri instalaţi sau a celor recent instalaţi, investiţiile pentru dotarea tehnică cu utilaje şi echipamente pentru irigat pentru sectorul vegetal, respectiv cultura mare, investiţiile în sectorul pomicol, în sectorul legume şi cartofi, în sectorul hamei şi struguri de masă, în sectorul flori, plante medicinale şi aromatice, dar şi în sectorul zootehnic. Totodată, vor fi luate măsuri privind sectorul viti-vinicol, fiind susţinute, de pildă, investiţiile în activele corporale şi necorporale în sisteme de plantaţii viticole şi în instalaţii de prelucrare şi în infrastructura unităţii de vinificaţie şi structurile şi instrumentele de comercializare.
Sumele alocate
Pentru a asigura atingerea obiectivelor de performanţă stabilite pentru fiecare an până în 2029, sunt oferite următoarele fonduri pentru fiecare intervenţie: sprijinul cuplat total vegetal şi zootehnic, 1.467.470.000 de euro; investiţii în consolidarea exploataţiilor tinerilor fermieri instalaţi şi a fermierilor recent instalaţi – 169.590.000 euro; investiţii în achiziţii de utilaje agricole – 100.000.000 euro; investiţii în fermele de mici dimensiuni – 108.000.000 euro; investiţii în exploataţiile pomicole – 151.380.000 euro; investiţii în sectorul legume şi/sau cartofi, 151.380.000 euro; investiţii în sectoarele hamei şi/sau struguri de masa – 45.000.000 euro; investiţii în floricultură, plante medicinale şi aromatice 5.000.000 euro; investiţii în sectorul zootehnic – 224.610.000 euro; înfiinţarea sistemelor de irigaţii – 102.420.000 euro; restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole – 41.550.000 euro; investiţii în active corporale şi necorporale – 45.600.000 euro; investiţii în active corporale şi necorporale menite şă sporească durabilitatea producţiei de vin – 11.100.000 euro. Alocarea totală pentru capitolul ”Consolidarea orientării către piaţă şi sporirea competitivităţii fermelor agricole, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, inclusiv creşterea concentrării pe cercetare, tehnologie şi digitalizare” ( OS 2 ) este de 2.623.110.000 euro, până în 2029, incluzând şi cei doi ani de tranziţie către următoarea PAC.
